- Rezultatele finale arată că peste 100.000 de candidați au promovat Bacalaureatul.
- Marian Staș: „În mod normal, ar trebui să se evalueze la urmă tot ceea ce se învață”.
- Marian Staș: „Copiii care ar fi putut fi mai mult către vârf și către medii de la 9 și 10 au devenit din ce în ce mai puțini”.
Emoțiile continuă azi pentru absolvenții claselor a XII-a. Cei care au fost nemulțumiți de primele note au depus contestații: rezultatele finale arată că peste 100.000 de candidați au promovat examenul maturității. Cu 2.354 mai mulți comparativ cu rezultatele inițiale. După reevaluare, peste 48 de mii de note au fost modificate.
Advertisment
„Prima statistică o reprezintă procentul celor care au depus contestații, din totalul celor care au intrat în sălile de clasă și asta este cam de 39-40%. Deci, din punctul meu de vedere, este un procent foarte mare de tineri care au contestat. 4 din 10 au spus că ceva nu e în regulă cu lucrările lor. Al doilea procent este foarte mare, și anume 40 și ceva de mii din 50 de mii de contestații au primit un răspuns de modificare a notei în sus sau în jos. Sigur, cele mai multe s-au dus în sus, pentru că statistica spune că numărul de absolvenți care au promovat a crescut, dar asta înseamnă că 95% dintre contestații au avut justificare. Sigur, cei mai mulți au contestat în speranța că își vor mări notele și probabil că așa s-a și întâmplat, pentru cât procentul a crescut, dar cert este că în 95% din situații, deci 40 și ceva de mii din 50 și ceva de mii, de fapt notele respective nu au fost cele acordate inițial. Și asta ridică un semn de întrebare în legătură cu acuratețea evaluării.
Nu știm exact care a fost diferența de puncte, încă nu avem aceste statistici, dar în momentul în care doar 5% dintre contestații au condus la un rezultat de neschimbare a notei, înseamnă că e o problemă sau a fost o problemă cu evaluarea inițială, fie într-un fel, fie într-altul. Adică cu alte cuvinte, a doua corectură, contestația, a modificat rezultatul fie în sus, fie în jos. Sigur, cele mai multe rezultate fiind modificate în sus, pentru că așa arată procentul final, dar în orice caz n-au rămas pe loc, doar 5% dintre mediile respective au rămas neschimbate și asta într-adevăr e o problemă din punctul meu de vedere”, a declarat Marian Staș, expert în educație.
Recomandări
După contestații datele arată că numărul elevilor cu media 10 a crescut la 59. Cu toate acestea suntem departe de cele din 2023 când au fost peste 300 de medii de 10. De ce această diferență?
„În aparență sunt două rezultate care se cam bat cap în cap și e foarte bună întrebarea, pentru că asta dă o dovadă de ipocrizie de sistem și am să-i explic imediat. De fapt, subiectele sunt făcute în așa fel încât ele să fie cât mai ușor de rezolvat și cât mai mult să promoveze.
De fapt, ceea ce se întâmplă este așa, că a scăzut, s-a degradat calitatea învățării. Adică, cu alte cuvinte, copiii care ar fi putut fi mai mult către vârf și către medii de la 9 și 10 au devenit din ce în ce mai puțini, pentru că fac școală din ce în ce mai slab, din ce în ce mai prost. Asta-i povestea. Subiectele de la română și de la istorie sunt făcute malonest, din punctul de vedere al construcției subiectelor și al evaluării. Dacă vă uitați cu atenție, o să vedeți că subiectele I și II, care în total fac 60 de puncte, nu au nevoie de cunoștințe anume, nici de română, nici de istorie. Ele sunt făcute ca recunoaștere și înțelegere a textelor care sunt incluse acolo. Prin urmare, pot să iau lejer nota 6 sau 7, fără să știu istorie sau română. Asta, de fapt, este comportamentul malonest a celor care au făcut aceste subiecte. Și atunci nu e de mirare că numărul celor care, să zic așa, au promovat este din ce în ce mai mare, pentru că, repet, nu e nevoie deloc să știm română și istorie ca să luăm nota 6 sau 7. Păi se vor cam bate capul în cap când ajung la facultate, pentru că acolo nu cred că îi mai păsuiește nimeni.
Bineînțeles, și asta este a doua aserțiune tristă și dură, pentru că, de fapt, ceea ce se întâmplă cu examenele din a 8-a, a 9-a și din a 12-a de a ieși din liceu, este că mută răul și mută mizeria din gimnaziu în liceu, pentru că subiectele sunt în așa fel făcute, mai ales la matematică, încât sunt foarte ușor de promovat și acolo e o anomalie și am să vă explic imediat o aberație, iar de la liceu facem în așa fel încât să promoveze, zicem că e bine, uite ce bună e școala, că 78% au promovat și, pe urmă, Dumnezeu cu mila. Iar când intră în facultate, evident că se dau cu capul de toți pe reții, pentru că acolo unde e facultate pe bune, așa ceva n-are cum să-i ajute pe copii să performeze și, după cum știți, e un procent foarte mare de tineri care pleacă din învățământul superior.
68% dintre copii au promovat prova de matematică. Știți, vă aduceți aminte. Deci 32% n-au promovat. Pe ăștia n-ar trebui să intre în examen, ar trebui să fie rămas corigenți în gimnaziu, pentru că noi doi acum, dacă începem și ne uităm pe subiectele de matematică, vă dau eu în scris că în 20 de minute luăm nota 7 și-l prind din ochi. Uite așa, atât de prost sau de trivial sunt făcute subiectele, încât împreună putem rezolva în așa fel, încât să nu rămânem corigenți, să nu luăm nota 4 sau 5 la matematică, ci lejer 6 sau 7. Până luăm noi 8 și 9 și 10, altă poveste. Dar se poate promova absolut onest, fără să fie nevoie de știut foarte multă matematică”, susține Marian Staș, expert în educație.
Ce sistem de examinare este mai potrivit?
„Asta în cazul în care nu ne batem joc de școală ca societate, în cazul în care ne pasă, în cazul în care nu ne îmbătăm cu apă rece și nu ne furăm căciula, ci dăm examene pe bune. Sigur că aici importante sunt două aspecte. Cel mai important este cum e croită școala. Și am să vă dau un exemplu de pildă în următorul sens. În mod normal, ar trebui să evaluezi la urmă tot ceea ce învăț. Modelul de pildă de International Bacalaureat, programul de diplomă, IB, îi pune pe copiii aia să facă șase lucruri, șase categorii de discipline și să facă un eseu extins pe baza unui program de serviciu în comunitate. Câte probe dau copiii aia? Șapte, bineînțeles. Adică dau cele șase examene aferente celor șase subiecte pe care le parcurg, că e literatură, că e matematică, IT și mai știu eu ce. Și al șaptea subiect este un eseu extins de 4.000 de cuvinte pe ceea ce înseamnă contribuția lor în zona asta socială, a prezenței în comunitate.
Orice sistem normal, ar trebui să evalueze tot ceea ce predă, tot ceea ce se parcurge acolo. Dar în momentul în care fac 16, 17, 18 discipline pe modul, pentru că planul cadru este croit pentru normele și salariile profesorilor și nu pentru binele copiilor, evident că n-ai cum să faci așa ceva. Dacă mai adaug și ipocrizia și, cum să zic așa, inapetența noastră pentru educație și apetența noastră uriașă pentru forme fără fond, după cum am învățat de la Maiorescu, atunci rezultatul este garantat cel pe care îl vedeți aici. Și mai va până să filosofie în România la bacalaureat, pentru că noi avem nevoie să dăm bine în poză, în primul rând, nu să știm carne” declară Marian Staș pentru Aleph News.
Citește și
- Temperaturile cresc în întreaga lume, iar turiștii caută zone răcoroase. „Coolcationing” e noul trend pentru vacanțe
- Valea Oltului este închisă timp de o lună. Azi s-au făcut 5 kilometri într-o jumătate de oră pe DN 1
- Câinii Svalinn sunt noul simbol de statut pentru bogați. Un exemplar costă 150.000 de dolari
Partenerii noștri