200 de țări dezbat angajamentele pentru climă la COP29. În ce context se desfășoară această conferință

• Conferință pentru climat are loc pentru a doua oară consecutiv într-o țară exportatoare de petrol.
• Majoritatea liderilor internaționali sunt absenți, într-un context geopolitic tensionat.
• Miza principala a acestei COP29 este finanțarea tranziției ecologice.

200 de țări dezbat, începând de ieri, angajamentele lor în materie de climă la COP29 de la Baku.

Organizată încă o dată într-o țară bogată în petrol, la un an după cea din Dubai, această Conferință ar trebui să se concentreze pe finanțarea tranziției ecologice. Dar negocierile promit deja să fie dificile.

În ce context se desfășoară această conferință

Pentru al doilea an consecutiv, țara care găzduiește COP este un exportator major de combustibili fosili, a căror ardere este cauza încălzirii globale.

Conferință, încredințată în fiecare an unui bloc diferit de țări, urma să se întoarcă în Europa de Est în 2024, dar Rusia a blocat alegerea Bulgariei. Prin urmare, Baku a moștenit acest COP în decembrie anul trecut.

Dar, în timp ce ediția anterioară, din Dubai, a fost cea mai mare organizată vreodată, cu peste 80.000 de participanți, aceasta ar trebui să fie una la o scară mult mai mică. Președintele brazilian Lula, următoarea gazdă a negocierilor, preferă să se concentreze pe summit-ul G20, de la Rio de Janeiro. Confruntat cu o criză internă , cancelarul german Olaf Scholz și-a anulat vizita.

Nici președintele american, Joe Biden, premierul canadian, Justin Trudeau, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen sau chiar premierul australian, Anthony Albanese, nu apar nici pe o listă provizorie a liderilor prezenți .

Emmanuel Macron va fi și el printre cei absenți. „Agenda internațională este extrem de încărcată”, motivează Elysée.

Care este miza

Conferința trebuie să decidă asupra unui nou obiectiv numeric colectiv pentru finanțarea schimbărilor climatice care să-l înlocuiască pe cel stabilit în 2009, care prevedea ca țările bogate să ofere un ajutor anual de 100 de miliarde de dolari țărilor în curs de dezvoltare. Dar discuțiile se anunță lungi și dificile.

Țările din întreaga lume trebuie să își asume noi angajamente climatice pentru a respecta Acordul de la Paris. Dacă ne uităm la foile de parcurs naționale actuale , ne îndreptăm cu viteza către o încălzire globală de 3°C, cu mult peste pragul stabilit de Acordul de la Paris.

Pe agendă este și măsura, controversată, care permite statelor să facă schimb de credite de carbon pentru a-și atinge obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

„Contextul geopolitic actual face foarte dificilă abordarea problemei politice de accelerare a tranziției și de a o face mai echitabilă ”, mai ales după victoria unui climatosceptic la Casa Alba. Donald Trump poate face din părăsirea acordului de la Paris un gest simbolic, și de această dată, președintele ales s-a angajat să părăsească și Convenția în ansamblu”.

Din secolul al XIX-lea, temperatura medie a Pământului s-a încălzit cu 1,1°C . Oamenii de știință au stabilit cu certitudine că această creștere se datorează activităților umane, care consumă combustibili fosili (cărbune, petrol și gaze). Această încălzire, fără precedent în viteza să, amenință viitorul societăților noastre și al biodiversității.