• AUR a trecut de la discursul radical și provocator, pe care îl avea în campanie, la apeluri la pace și bună înțelegere.
  • Partidul a mers pe sub radar și e un mit că au avut o campanie dusă exclusiv online, spun experții.

AUR-ul își schimbă culoarea după alegeri. De la discursul radical și provocator pe care îl avea în campanie partidul lui George Simion și Claudiu Tîrziu, cei doi au trecut la apeluri la pace și bună înțelegere. Iată un exemplu.

George Simion – copreședinte AUR: „Și cetățenii din Harghita, Covasna, Cluj, Satu Mare trebuie să fie fideli, dar sunt învățați că trebuie să urască România, românii și orice altă etnie. E timpul ca unii și alții să înceteze să arunce cu ură interetnică și poziția noastră e că formațiunile politice pe criterii etnice nu trebuie admise prin Constituție

Partidul a mers pe sub radarul bulelor noastre

Cum se explică ascensiunea AUR? Partidul a mers pe sub radar și e un mit că au avut o campanie dusă exclusiv online, spun experții. Iar succesul le-a adus o avalanșă de noi membri.

Dragoş Stanca – expert digital: „E o iluzie să credem că se pot obţine 8, 9 la sută din voturile românilor doar folosind online. Niciun expert, inclusiv eu însumi, nu au văzut ascensiunea atât de rapidă. Am observat această ascensiune doar acum 10-12 zile.“

Recomandări

CE DEVINE LUMEA?
PLANUL ARMATEI GERMANE
ROMÂNII SE TEM DE EȘEC
GATA DE RĂZBOI?
A ATINS O COARDĂ SENSIBILĂ
MANDAT DE ARESTARE

Radu Delicote – analist marketing electoral: „AUR există de foarte mult timp în subsidiarul nostru, dar mergând pe sub radarul bulelor noastre, apare că a apărut, aşa, dintr-un neant din ăsta, dintr-o cenusă a renaşterii politice.“

Claudiu Tîrziu – copreşedinte AUR: „În urma acestui apel a venit un val de adeziuni. Este cel mai mare de până acum. Am crescut de la câteva sute de membri, în decembrie anul trecut, la 20 de mii de membri până ieri.“

Fostul consilier pe securitate al președintelui Băsescu, Iulian Fota, spune că „AUR este un proiect rezultat din laboratoare neaoşe româneşti. Româneşti! Din ţară şi din străinătate, dar româneşti!“. El precizează că afirmația reprezintă o atitudine analitică și civică, nu una politică.