Călin Georgescu, apreciat în Rusia pentru pozițiile sale anti-NATO. Kremlinul susține că urmărește îndeaproape alegerile din România

Călin Georgescu, candidatul independent la alegerile prezidențiale din România, a câștigat primul tur al alegerilor, stârnind o atenție considerabilă atât în țară, cât și în afacerea externă. Deși susține că România ar trebui să adopte o politică neutră, fără a se alinia nici Estului, nici Vestului, viziunea sa a fost bine primită de presa rusă. Acesta este apreciat pentru criticile la adresa NATO și a Uniunii Europene, dar și pentru abordarea sa față de relațiile cu Rusia.

Pozițiile sale față de NATO și Uniunea Europeană

În timpul campaniei, Georgescu a evidențiat că România nu ar trebui să rămână un „satelit” al niciuneia dintre marile puteri geopolitice, în special față de NATO și Uniunea Europeană. De asemenea, el a criticat ajutorul acordat Ucrainei de către statele occidentale, inclusiv România, poziție pe care Kremlinul o susține ferm. Aceste perspective i-au adus susținere din partea unor cercuri apropiate de regimul de la Moscova, ceea ce a stârnit un interes din partea presei ruse.

Aprecierea din partea Moscovei

Deși Călin Georgescu neagă orice intenție de a întări relațiile cu Rusia în cazul unei eventuale victorii, comportamentul său este urmărit îndeaproape de autoritățile de la Kremlin.

Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dimitri Peskov, a declarat că Moscova urmărește cu atenție evoluția alegerilor din România, dar s-a ferit de declarații directe legate de susținerea unui candidat sau a altuia. Totuși, Peskov a subliniat că, în prezent, relațiile dintre România și Rusia sunt foarte tensionate, iar guvernul de la București nu este văzut ca un partener favorabil pentru Moscova.

Criticile și susținerile externe

Este evident că Georgescu are un discurs care rezona cu cel promovat de Kremlin, în special în ceea ce privește critica față de susținerea Occidentului pentru Ucraina.

Cu toate acestea, Georgescu a subliniat în repetate rânduri că nu dorește o apropiere exagerată față de Rusia, insistând că România trebuie să urmeze o politică echilibrată, în care să nu fie „ținută captivă” nici de Est, nici de Vest. Această ambiguitate în viziunea sa a fost interpretată de unii observatori ca un semn de pragmatism, în timp ce alții o văd ca pe o cale ascunsă de a deschide uși către Moscova.

În ciuda declarațiilor de independență față de orice bloc geopolitic, Călin Georgescu a reușit să atragă atenția și sprijinul unor cercuri proruse, datorită pozițiilor sale vizibile împotriva NATO și a Uniunii Europene.

Deși Kremlinul se ferește să sprijine public vreun candidat român, interesul manifestat față de Georgescu nu poate fi ignorat. Rămâne de văzut cum vor evolua relațiile dintre România și marile puteri, în special în cazul unei posibile victorii a acestuia.

Exit mobile version