- Ciolacu încearcă să reducă deficitul de la 5% prin taxe, pentru a accesa PNRR.
- Taxele sunt dăunătoare pentru afaceri, dar deficitul maxim suportat de UE este 3%.
- Antreprenor: Microîntreprinderile vor resimți efectele măsurilor fiscale.
De luni sau de la anu, mai bine de la anu. Mediul de afaceri din România obţine ce i s-a promis de la început – noile taxe vor intra în vigoare din 2024.
Dezbaterile din ultimele luni pe la colţuri de surse sunt acum dezbateri publice.
Guvernul îşi asumă în sfârşit pachetul de austeritate: 200 de taxe noi, creşteri fiscale sau alte măsuri.
Efectele? 16 miliarde de lei în plus la bugetul de anul viitor, din care bineînţeles, 3 miliarde vor fi din economii.
Despre impactul măsurilor fiscale ale guvernului Ciolacu, explică Tiberiu Stoian, antreprenor şi director Exonia Iaşi:
,,Într-adevăr, guvernul îşi asumă noile măsuri fiscale, dar din păcate, mediul economic suportă nota de plată aferente măsurilor fiscale respective. Hei bine, cu siguranţă ocupă o parte a mediului economic şi mă refer la companiile private, că despre ele este vorba în special, în cea mai mare parte a măsurilor adoptate, vor resimţi din plin, în special microîntreprinderile…”.
Adrian Benza, analist economic, spune dacă măsurile fiscale propuse de premierul Marcel Ciolacu şi de ministrul Finanţelor Marcel Boloş, aspru criticate de mediul de afaceri şi de fostul partener de guvernare, Kelemen Hunor, liderul UDMR, sunt sau nu necesare.
,,În primul rând, amintim contextul în care se iau aceste măsuri, respectiv deficit bugetar foarte mare, 5,5% din PIB, ce s-a negociat cu UE, şi cu mult peste acel maxim 3 % din deficitul bugetar acceptat de tratatul de aderare al UE, care şi acel 3% trebuie să fie printr-o excepţie, când e un an mai prost. La noi, avem deficit bugetar de foarte mulţi ani’.