• Doi profesori de la Universitatea Harvard au studiat provocările și dificultățile ce implică munca de acasă.
  • Au analizat aleatoriu frecvența emailurilor și a interviurilor pe Zoom a peste 3 milioane de oameni din 16 orașe din întreaga lume.
  • 38% din români își doresc să lucreze de acasă după criza COVID-19 și doar 43% din angajații români sunt mulțumiți de locul lor de muncă.

Tu ce preferi? Munca de acasă sau de la birou după pandemie? Lucrul de acasă este din ce în ce mai întâlnit, sub diferite forme, motive, în diverse industrii și chiar țări.

S-a făcut aproape 1 an de când majoritatea oamenilor și-a mutat întâlnirile în online și încă nu e ușor.

Doi profesori de la Universitatea Harvard au studiat provocările și dificultățile ce implică munca de acasă. Ei au analizat aleatoriu frecvența emailurilor și a interviurilor pe Zoom a peste 3 milioane de oameni din 16 orașe din întreaga lume.

Recomandări

CÂND INTRĂM ÎN SCHENGEN
AFACERI RUSIA-COREEA
STĂ PROST CU VÂNZAREA
REVOLTA ROBOȚILOR
CE-AU GĂSIT AL LOR SĂ FIE
ANIME ȘI MANGA

În urma cercetărilor s-a dovedit că locul de muncă afectează modul în care lucrăm. Lucrând de acasă, ziua a devenit mai lungă, cu aproape o oră mai mult în medie, a crescut și numărul mediu de întâlniri. Dar s-a scurtat timpul de întâlnire.

În alte situații, unde există familii cu copii, lucrul de acasă poate fi extrem de stresant pentru cei care au obligații multiple sau poate fi o oază de liniște și în același timp productive pentru celibatari.

Se pare că 38% din români își doresc să lucreze de acasă după criza COVID-19 și doar 43% din angajații români sunt mulțumiți de locul lor de muncă, arată un studiu realizat de Randstad Workmonitor în luna decembrie. Mulți vor să se întoarcă la birou sau într-un sistem hibrid pentru a socializa mai mult.

În schimb, o diferență de peste 15% se remarcă între angajații români și cei din alte țări din Europa de Est în ce privește numărul celor care dispun de echipament și tehnologie pentu a face față digitalizării la serviciu: 54,63% față de 70% în Europa de Est și 79% media globală.