• FMI recomandă ajustări fiscale în economiile cu datorii mari.
• PIB-ul eurozonei va crește cu 0,8% în 2024 și 1,5% în 2025.
• România are al treilea deficit bugetar din Europa, după Italia și Ungaria.

Fondul Monetar Internațional le cere statelor europene din zona euro să profite de creșterea economică anticipată pentru a realiza ajustări fiscale. Între timp, Comisia Europeană este cu ochii pe țările europene cu deficit excesiv, iar în top se află și România cu 6,6 la sută.

De ce FMI solicită ajustări fiscale în economiile cu datorii mari?

FMI spune că economiile cu datorii și deficite publice mari nu pot progresa eficient cu această povară. Creșterea economică din următorii ani oferă o oportunitate pentru aceste țări de a reduce datoriile și deficitele.

Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a indicat că noile norme europene permit ajustări pe o perioadă de până la șapte ani, dar țările cu probleme mai mari ar trebui să fie mai agresive în reducerile lor fiscale pentru a asigura stabilitatea pe termen lung.

Care sunt perspectivele de creștere economică ale eurozonei?

FMI previzionează că PIB-ul eurozonei va crește cu 0,8% în 2024 și cu 1,5% în 2025, iar inflația va continua să scadă.

Cu toate acestea, perspectivele pe termen lung sunt umbrite de probleme precum îmbătrânirea populației și productivitatea scăzută. FMI avertizează că aceste tendințe demografice și economice pot afecta negativ standardele de viață, subliniind necesitatea investițiilor în tehnologie, flexibilizarea piețelor muncii și integrarea piețelor financiare pentru a stimula creșterea.

Cum stă România în clasamentul deficitului bugetar și ce face Comisia Europeană cu cei care nu respectă regula de 3 la sută?

Comisia Europeană a deschis dosare de deficit excesiv pentru Italia (cu cel mai mare deficit în 2023 dintre cei douăzeci și șapte, 7,4% din PIB), Ungaria (6,7%), Franța (5,5%), Polonia (5,1%), Malta (4,9%), Slovacia (4,9%) și Belgia (4,4%).

În plus, hotărârea României de „deficit excesiv” care a fost emisă în 2020 cu date din 2019 a fost menținută deoarece guvernul său „nu a luat măsuri eficiente pentru a o corecta”, spune Comisia. De fapt, recordul de anul trecut este de 6,6%. Dacă cifrele nu se îmbunătățesc în timp, și România s-ar putea confrunta cu sancțiuni.

Norma deficitului maxim de 3% din PIB a fost suspendată în ultimii ani din cauza pandemiei si războiului din Ucraina.

Citește și

• Apple amână lansarea funcțiilor A.I. în Europa, din cauza regulilor UE. Restul lumii va beneficia de upgrade în cursul anului 2024
• EURO 2024: Ucraina răzbună înfrângerea cu România. Trei echipe au trei puncte în grupa E
• Cearta cotinuă în coaliția PSD-PNL: Marcel Ciolacu grăbește data alegerilor prezidențiale, în timp ce liberalii insistă să le mute