- Rata anuală a inflaţiei a coborât timid în ianuarie 2026, la 9,6%, după ce în decembrie 2025 a închis anul la 9,7%, arată datele publicate luni de INS.
- Comparativ cu decembrie 2025, în luna ianuarie preţurile de consum au urcat cu 0,86%.
- Datele INS arată că, în ianuarie 2026, inflaţia lunară a fost de 0,86% faţă de decembrie 2025, însă ritmul creşterii preţurilor diferă în funcţie de componentele excluse din calcul.
Rata anuală a inflaţiei a coborât timid în ianuarie 2026, la 9,6%, după ce în decembrie 2025 a închis anul la 9,7%, arată datele publicate luni de INS, scrie Ziarul Financiar.
Vârful, de 9,9%, a fost atins în august şi septembrie 2025, potrivit datelor de INS.
Comparativ cu decembrie 2025, în luna ianuarie preţurile de consum au urcat cu 0,86%.
Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2025 – ianuarie 2026) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2024 – ianuarie 2025) a fost 7,7%.
Evoluţia inflaţiei în prima lună din 2026 a fost determinată de majorarea cu 11,59 % a preţurilor serviciilor, de 9,99% ale mărfurilor şi de 7,86% ale alimentelor.
Dintre alimente, cele mai mari scumpiri an la an au fost la cacao şi cafea, de 24-25%, fructe proaspete, de 17,14%, ulei, 10,52%, carne de vită (11,9%). În schimb, fasolea s-a ieftinit cu 3,52%, iar făina cu 1,3 %.
La servicii, cele mai mari creşteri au fost la biletele de tren (24,4%), cele de avion (11,4%), servicii de igienă şi cosmetică (17,75%), confecţionat haine şi încălţăminte (14,8%).
Dintre mărfurile nealimentare, energia electrică este cu aproape 60% mai scumpă faţă de ianuarie 2025, iar cea termică cu 15,61%.
INS a inclus şi jocurile de noroc în calculul IPC începând cu luna ianuarie 2026. Potrivit datelor, acestea s-au scumpit cu 2,6% faţă de decembrie 2025.
Datele INS arată că, în ianuarie 2026, inflaţia lunară a fost de 0,86% faţă de decembrie 2025, însă ritmul creşterii preţurilor diferă în funcţie de componentele excluse din calcul. Dacă sunt eliminate băuturile alcoolice şi tutunul, indicele preţurilor de consum a urcat cu 0,84%, iar fără combustibili creşterea a fost de 0,77%, semn că scumpirile din energie şi carburanţi continuă să aibă o contribuţie importantă la inflaţia totală.
Dacă se exclud produsele volatile precum legumele, fructele, ouăle, combustibilii, energia electrică şi preţurile reglementate, inflaţia lunară scade la 0,46%, respectiv 0,40% dacă sunt eliminate şi alcoolul şi tutunul. Cu alte cuvinte, o parte importantă din creşterea preţurilor vine din sectoare cu volatilitate ridicată sau administrate de stat precum energia, transportul sau utilităţile.
Cu alte cuvinte, o parte importantă din creşterea preţurilor provine din sectoare cu volatilitate ridicată sau cu preţuri reglementate, precum energia, transportul sau utilităţile
Cele mai recente evaluări ale BNR arată că inflaţia ar urma să scadă treptat în primele trei luni din 2026, pe fondul evoluţiei preţurilor la unele materii prime, inclusiv produse agroalimentare, şi al unor efecte statistice de bază. Aceste influenţe se suprapun peste scumpirile temporare, mai mari decât se estima, apărute după expirarea plafonării preţului la energia electrică şi după majorarea TVA şi a accizelor din T3/2025, efecte care ar urma să se estompeze în a doua parte a anului.
