• 12 state din Uniunea Europeană au PNRR-urile aprobate şi se pot apuca de treabă.
  • România aşteaptă toamna şi riscă să piardă şi un an din folosirea banilor din Fondul de Modernizare.
  • Există însă şi o veste bună, potrivit guvernului: mai sunt şi alte ţări în aceeași situație.

Grecia, Luxemburg, Danemarca, Spania, Portugalia, Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia şi Franţa se pot apuca de lucru, acestea fiind ţările care au deja Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) aprobate de Comisia Europeană.

România pierde startul în utilizarea banilor din Me­canismul de Redresare şi Rezilienţă, în contextul în care PNRR-ul depus în ultima clipă de guvern, la finalul lunii mai, nu a primit undă verde de la Comisia Europeană.

Guvernul vrea să atragă 29,2 miliarde de euro prin acest mecanism care urmăreşte redresarea economiilor postpandemie, din care numai 13 miliarde de euro sunt granturi. Restul reprezintă bani împrumutaţi pentru proiecte care trebuie să fie finalizate în 2026.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Pre­mie­rul Florin Cîţu a dat asigurări recent că acest lucru nu este o problemă pentru că sunt şi alte state în situaţia României, cu planurile nea­pro­bate: „Sunt vreo şase, şapte ţări care vor avea PNRR la toamnă. Nu este nicio problemă, contează să luăm toţi banii”.

Fondul de Modernizare și 6 miliarde de euro în așteptare

Problema este că nu doar la atragerea banilor din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă sunt probleme, România fiind cu temele nefăcute şi pentru un alt mecanism de finanţare, Fondul de Modernizare.

„România are oportunitatea de a accesa, în perioada 2021-2030, circa 6-7 miliarde euro din suma alocată prin Fondul pentru Mo­der­nizare, instrument proiectat de Uniunea Europeană pentru a finanţa in­ves­tiţii destinate modernizării sectorului ener­getic în zece state europene. Ţara noastră ris­că să rateze primul an din acest program in­ves­tiţional, din cauza lipsei mecanismelor na­ţionale de implementare a proiectelor de mo­dernizare energetică“, spun consultanţii de la Horvath.

Fondul de Modernizare este special croit pentru zece ţări cu venituri mai scă­zute, banii fiind destinaţi proiectelor de energie re­ge­nerabilă, eficienţă energetică, stocarea ener­giei, îmbunătăţirea infra­struc­tu­rii energetice şi tranziţia justă din re­giunile miniere.

Fondul pentru Modernizare a fost alocat către 10 ţări membre ale Uniunii Europene, unde PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 60% din media UE. Cele zece ţări care beneficiază de Fondul pentru Modernizare sunt: Letonia, Estonia, Croaţia, Lituania, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Polonia, Cehia şi România.

„UE a creat acest Fond pentru a sprijini state est-europene ale căror economii suferă din cauza sectorului energetic ne­competitiv. În mod cert, ţara noastră are nevoie de acest ajutor pentru a-şi mo­der­niza lanţul valoric ener­getic. Din păcate, infra­struc­tura şi tehnologiile în­vechite au ca urmare faptul că România realizează un PIB de 2.330 euro la tona de gaze cu efect de seră pe care le produce, în timp ce în cazul altor economii mai dezvoltate, situaţia este în mod clar diferită. De exemplu, Suedia raportează 10.125 euro per tona de emisii de carbon, iar Franţa 7.330 euro. Acest lucru înseamnă că producem puţin, în schimb poluăm mult“, spune Vlad Gheorghe, reprezentant Horvath.

El precizează faptul că România are cea mai mare cotă din Fondul pentru Modernizare, aproximativ 31%, este totuşi un succes de negociere şi arată susţinerea de care ţara poate beneficia.

„Cu toate acestea, din păcate, România nu se numără printre cele cinci ţări beneficiare care au creat deja cadrele necesare implementării proiectelor ce vor primi finanţarea Comisiei Europene şi Băncii Europene de Investiţii, prin intermediul Fondului. Întârzierea modernizării sistemului energetic cu încă un an, dacă ratăm termenul de depunere a proiectelor din această vară, va avea consecinţe puternice la nivel economic contribuind la continuarea volatilităţii pieţei energetice. Fondul de Modernizare, însă, trebuie să fie alocat pe baze economice şi, implicit, sustenabile“, completează Vlad Gheorghe.

Cehia şi-a făcut deja temele

De exemplu, Cehia se numără prin cele cinci ţări care au finalizat deja cadrele de implementare a proiectelor prin care vor accesa Fondul pentru Modernizare. Astfel, 39% din bugetul care îi revine va merge către dezvoltarea sectorului de energie regenerabilă, iar 26% în modernizarea sistemului de generare şi distribuire a energiei termice, în special în Praga.

„Una dintre soluţiile pentru deblocarea urgentă a acestei situaţii este o strategie de accesare a fondurilor integrată cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cu Fondul de Tranziţie Justă (FTJ), cu Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC), precum şi cu alte strategii, planuri şi fonduri europene sau naţionale. De asemenea, beneficiile aşteptate prin intermediul Fondului pentru Modernizare se vor concretiza doar dacă acest ajutor financiar va fi utilizat pentru a stimula concurenţa pe piaţa locală de energie“, mai spun reprezentanţii Horvath.