- Duminică 7 decembrie, ai alegeri pentru Primarul General al Capitalei.
- Postul de primar general a rămas vacant după ce Nicușor Dan a fost validat ca Președinte al României
- București a devenit capitală în 1862 după Unirea Principatelor, sub Cuza
- 24,7% din PIB-ul României este realizat de companiile din București
- Rata șomajului din București este 0,56%, media națională este 3,2%
Duminică alegi un primar pentru București. Nu doar pentru victoria politică a lui, și eventual a unor partide. Votezi și pentru un București care să poata concura cu alte mari capitale ale lumii. Să conteze economic, sa fie un centru de business. Pentru asta e nevoie de o viziune, mai precis de un om cu viziune.
Dar oare știu candidații care sunt calitățile pe care trebuie să le aibă un centru de business?
Ce trebuie sa gândească un primar ca Bucureștiul să poată fi un centru de business ca alte mari orașe ale Europei: Viena, Milano, Frankfurt, Varșovia, de exemplu?
În primul rând ar trebui ca acest Primar să fie nu neapărat un om de business, ci pur și simplu să-i placă ideea de business. Pentru că, cel puțin la Premierul anterior, noțiunea de business sau de obținere de profit sau mai multe venituri la București aproape că nu a existat.
Tu, dacă vrei să faci din București un oraș de business, ar trebui să dezvolți tot ce înseamnă infrastructură de birouri, apartamente, infrastructura publică – adică rutieră plus orice fel de alt transport – să dezvolți infrastructura de entertainment în București, infrastructura comercială.
Nu poți să fii un oraș de business dacă nu ești un oraș de entertainment și comercial. Și asta îmi amintește de o chestie la începutul anilor 90, când foarte, foarte multe investiții străine mergeau în Ungaria. Și de ce mergeau în Ungaria? Pentru că Ungaria deja avea mall și avea o viață de entertainment, de noapte, o viață de zi, cu restaurante. Adică era un oraș primitor, în primul rând pentru investitori, pentru cei care aveau bani și pentru cei care luau decizii.
De multe ori, decizia de a se face o investiție sau nu într-o anumită zonă, într-un anumit oraș, într-o anumită localitate, ține de niște factori extrem de subiectivi, respectiv, ai un mall unde te duci la restaurant, ai un stadion ca să vezi niște spectacole, ai o sală de concerte, adică sunt niște chestii care câteodată, pur și simplu nu au de-a face cu business.
Spre exemplu, dacă vrei să fii oraș de business, Bucureștiul trebuie să aibă clădiri de birouri, unde să vină corporatiștii, trebuie să aibă mall-uri, trebuie să aibă restaurante multe și diverse, trebuie să aibă discoteci, adică locuri care nu țin neapărat de business și trebuie să creezi aceste locuri.
Bineînțeles, trebuie să creezi și parcuri, care este în primul rând.
Mi se pare Bucureștiul un oraș fabulos, fabulos, pentru că are suficiente parcuri, are și spații verzi, adică Bucureștiul nu este neapărat un oraș secetos, este un oraș primitor, noi suntem primitori în București.
Oamenii sunt primitori, dar trebuie să-ți dorești ca tu în primul rând să dezvolți Centrul Vechi, să dezvolți alte zone, adică să vrei să faci toate aceste lucruri și să înțelegi ce înseamnă mentalitate de business.
Un alt punct extrem de important – nu trebuie să vii cu bani, că bani sunt în această lume, cât nu putem noi duce în 10 vieți. Bani sunt peste tot, omul vine unde este bine primit, unde primește repede autorizații, unde poate să construiască ceva, unde are un sistem juridic extrem de bun. De ce toată lumea vrea să aibă proces în Londra? Pentru că acolo deciziile se iau rapid și ai încredere în sistemul judiciar din Londra că ei înțeleg business. Toată lumea se duce să aibă procesul la Londra, dacă s-ar putea.
Dacă reușești să faci din București acest lucru, București este un oraș efectiv excepțional, la o întretăiere senzațională de drumuri. Dar din păcate, cei care ne conduc acum, cei care ne-au condus, nu au această mentalitate să îți placă să dezvolți ceva. Mai mult, ești Gică contra. Pur și simplu au această chestie, adică când îl vezi că unul face bani. Impozitează-l, pune impozit mai mare, dar dă-i această pozibilitate să facă bani, să muncească pentru tine. Că până la urmă, un business muncește pentru stat, prin impozitele pe care plătește, prin business-ul pe care îl face, prin afaceri, prin tot comerțul pe care îl face. Și el, o parte din aceste tranzacții se duc în impozite și taxe, care ulterior, aceste impozite sunt folosite pentru dezvoltarea unor infrastructuri.
Nu poate să vină un om de afaceri și să-și ia el acum strada lui – pentru că dacă ar putea, crede-mă că ar face-o. București este un oraș ajuns extrem de fanariot, birocratic, extrem de birocratic. Nu poți să faci business într-un oraș în care, de la nivelul Primăriei Capitalei sau orice altceva, nu ți se spune: „dom’le, nu ai voie să construiești aici”. Că lumea ar înțelege foarte bine, dar nu li se spune și atunci te ține în loc 3 ani de zile, 4 ani, 5 ani, un deceniu”.
De ce candidații, de-a lungul ultimilor 20-30 de ani, nu vorbim de candidații de astăzi, nu au venit niciodată cu acest masterplan economic pentru București?
În primul rând, eu consider că nu sunt capabili să gândească un oraș în termeni de dezvoltare. Cum trebuie să gândească? „Eu construiesc infrastructura” – toată infrastructura, și nu mă refer numai la infrastructura rutieră, ci infrastructura de mentalitate, ca tu să vii aici și să-ți faci un business, să muncești pentru mine și eu să iau taxe și impozite, ca ulterior să fac altceva. Adică trebuie să ai această mentalitate.
În al doilea rând, tu iei Bucureștiul dintr-o anumită situație – adică nu construiești un oraș de la zero. Cine vine acolo ar trebui în primul rând – înainte să anunțe planuri mărețe – să se ducă să vadă clădirile care stau să cadă, trotuarele, cum sunt. Dom’le, uite, în primul an sau în primii două ani de zile, prioritatea mea numărul unu este să dau posibilitatea refacerei acestor clădiri, da?
Și eu vă garantez, adică să spună primarul, dom’le, eu dau autorizație de refacere, renovare, cum vrei tu, într-o extrem de repede, da? Ca să vină un investitor să dezvolte ceva acolo. Ăsta este primul aspect. Apoi, să dai amenzi acolo unde sunt proprietari și nu vor să dezvolte nimic altceva. Adică să dai posibilitatea să se dezvolte.
„Mafia imobiliară” de care se vorbește trebuie denumită clar – XYZ fac parte din această mafie imobiliară – iar Justiția trebuie să se ocupe de ei.
Dacă nne uităm în istoria turnului Rockefeller din New York, noi suntem mici copii față de cum s-a dezvoltat acel turn – care este un reper pentru New York. Dar nouă ne place să folosim mafia imobiliară ca pretext. Bun, mafia, rechinii, sufocă orașul. Eu sunt de acord, pentru că și eu locuiesc, trăiesc, merg cu metroul, merg cu transportul în comun, merg cu mașina. Adică nu sunt paralel cu ceea ce se întâmplă aici. Dar dacă nu este bun așa, vino tu primar și spune cum să se facă. Și crede-mă că dacă spune un primar cum și ce să se facă, oamenii se vor alinia.
Dar mai bine să blocăm totul, să invocăm rechinii și mafia imobiliară, sau orice altceva, decât să faci ceva. Peste tot vor fi discuții, probleme. Peste tot. Noi suntem mici copii la nivel de corupție. America, dacă te uiți la nivel de primării generale…adică sunt niște povești acolo, niște articole de presă, ceva față de care noi suntem mici copii. Dar se dezvoltă, tot timpul se dezvoltă.
Și repet, poate acum 20 de ani nu erau bani, acum 30 de ani, România nu avea bani. Dar, crede-mă, acum sunt atât de mulți bani și în România, și în lume, dar mai ales în România. Și oamenii doar așteaptă, pur și simplu, să se pună la treabă”.
