• Producătorii europeni de oțel cer măsuri împotriva creșterii exporturilor chinezești care au redus prețurile sub costul de producție.
• China se așteaptă să exporte peste 100 de milioane de tone de oțel în acest an, cel mai mare volum din 2016.
• Europa a devenit un importator net de oțel, în contrast cu poziția sa anterioară de exportator net.

Producătorii europeni de oțel au făcut apel la oficialii comerciali pentru a aborda creșterea bruscă a exporturilor de oțel chinezesc, care a dus la scăderea prețurilor europene sub costul de producție, scrie Financial Times.

Un nou sistem cuprinzător de tarife este necesar pentru a aborda efectele de distorsionare a pieței cauzate de supracapacitatea globală și pentru a proteja producătorii interni afectați de cererea scăzută și costurile ridicate ale energiei, au declarat producătorii și principalul organism comercial european pentru Financial Times.

China, cel mai mare producător de oțel din lume, ar putea exporta peste 100 de milioane de tone de metal în acest an, mai mult decât în orice an din 2016 încoace. Această creștere bruscă a ridicat deja tensiunile comerciale și a determinat mai multe țări să introducă tarife la importuri.

Exporturile chineze directe către Europa sunt mici de la introducerea măsurilor de salvgardare pentru anumite produse din oțel în 2018, dar industria a declarat că suferă efectele indirecte ale importurilor mai mari din alte părți.

Volumul exporturilor din China a fost „uriaș”, a declarat Genuino Christino, director financiar la ArcelorMittal, cel mai mare producător european. El a spus că industria se află „din nou în criza care a fost condusă de exporturile ridicate din China în 2015 și 2016″.

„Fluxul de exporturi de oțel chinezesc subvenționate, sub cost, amenință sustenabilitatea industriei siderurgice europene și transformarea sa cu emisii reduse de carbon”, a declarat producătorul german de oțel Salzgitter.

Russell Codling, director de marketing și dezvoltare a afacerilor în Regatul Unit pentru Tata Steel din India, a declarat că condițiile actuale de piață reprezintă o „problemă uriașă” pentru industrie, mai ales că „cererea este la pământ”.

„Comisia Europeană trebuie să ia măsuri îndrăznețe, cum ar fi o schemă de tarifare pentru a aborda cauzele profunde ale problemei, care sunt capacitățile excesive din China și alte țări”, a declarat Salzgitter.

Autoritățile de reglementare ar trebui să introducă „o măsură globală, de tip tarif” pentru a ajuta producătorii europeni, care suportă efectele indirecte ale vânzărilor chineze către alte piețe, a declarat Axel Eggert, director general al Eurofer, organismul comercial.

Măsurile de salvgardare existente ale Europei și-au pierdut eficacitatea și nu mai pot absorbi volumul importurilor, a adăugat el.

„Prețurile de export chinezești sunt astăzi sub costurile de producție”, a declarat Eggert. Mai multe țări au luat deja măsuri pentru a aborda problemele pieței, inclusiv Canada. În iulie, SUA a anunțat o taxă de 25% pentru orice oțel provenit din Mexic care nu a fost topit și turnat în America de Nord.

India a declarat săptămâna trecută că se află în discuții pentru a aborda creșterea importurilor de oțel. Importurile de produse plate din oțel în UE au crescut cu 30% în primele patru luni ale anului 2024, potrivit Thyssenkrupp Steel, cel mai mare producător din Germania. Această tendință, împreună cu cererea scăzută și costurile ridicate ale energiei, „pun o presiune semnificativă” asupra industriei europene, a declarat compania.

De asemenea, pun în pericol investițiile în tranziția verde a sectorului, a adăugat aceasta. Piața UE este „destul de slabă”, a declarat Bastian Synagowitz, șeful global al cercetării în domeniul oțelului la Deutsche Bank, adăugând că „importurile sunt încă în creștere”.

Christino de la Arcelor a declarat că situația din Europa este „deosebit de dificilă” având în vedere combinația dintre cererea scăzută, costurile ridicate ale energiei și creșterea importurilor.

El a subliniat că Europa obișnuia să fie un exportator net de oțel. „Acum suntem un importator net”, a spus el.

Cu măsurile de salvgardare existente ale Europei care urmează să expire în doi ani, Christino a declarat că este și mai important ca UE să „obțină corect” mecanismul propus de ajustare la frontieră a carbonului, care va taxa produsele în funcție de conținutul lor de carbon.

Taxa ar trebui extinsă pentru a acoperi o gamă mai largă de produse, a declarat compania. Matthew Watkins, analist principal pentru oțel la CRU Group, a declarat că o provocare suplimentară pentru producătorii de oțel din Europa este creșterea importurilor de bunuri chinezești care conțin oțel, în special vehicule electrice, care „apoi concurează cu industria manufacturieră europeană – cu alte cuvinte, cu sursa de cerere internă europeană pentru oțel”.

UE are deja la activ peste 40 de investigații privind exporturile de bunuri chinezești de toate tipurile. În domeniul metalelor, există taxe punitive pentru produsele din oțel acoperite organic, folii de aluminiu și radiatoare, țevi și tuburi din fier și oțel și elemente de fixare, cum ar fi șuruburile.

Comisia investighează plângeri privind exporturile chineze de tablă cositorită, saboți de oțel pentru șenile și fitinguri pentru țevi.

O anchetă este în curs de desfășurare privind oțelul plat laminat la cald din Egipt, India, Japonia și Vietnam. Cu toate acestea, un oficial comercial al Comisiei a declarat că nu există apetit pentru o luptă cu China în privința oțelului, în timp ce Bruxelles-ul încerca să obțină aprobarea statelor membre pentru tarife la vehiculele electrice chinezești.

Acest proces a provocat deja represalii comerciale din partea Beijingului. Comisia a refuzat să comenteze.

Citește și

• Musk va trimite cinci nave fără echipaj pe Marte. Cum sunt afectate misiunile cu echipaj
• BEC îl amână pe Iohannis în privința candidaturii sale la alegerile parlamentare
• „Scuzele” lui Janet Jackson pentru comentariile la adresa Kamalei Harris nu au fost autorizate. Ce a declarat cântăreața