România este codașă în UE la colectarea TVA. Decalajul de încasare a ajuns la 36%, în timp ce media UE e 5,4%

• Deficitul bugetar a depăşit plafonul de 3% din PIB, cerut prin tratatul de la Maastricht statelor membre UE.
• În 2021-2022, România a făcut o ajustare conform recomandărilor şi a redus deficitul.
• Din 2023 şi mai ales din 2024, deficitului bugetar s-a adâncit până la recordul de 9,3% din PIB.

România are un decalaj de încasare a TVA de 36%, în timp ce media UE este de 5,4%, ţările din regiune reuşind o diminuarea a acestuia printr-un printr-un mix de reforme şi digitalizare a administraţiilor fiscale, însă cele realizate în România nu au generat încă rezultatele dorite.

Deficitul bugetar a depăşit plafonul de 3% din PIB, cerut prin tratatul de la Maastricht statelor membre UE şi, din primăvară lui 2020, Comisia Europeană (CE) a declanşat procedura de deficit excesiv. România urma să ia o serie de măsuri pentru a diminua deficitul, însă criza pandemică, apoi războiul din Ucraina şi criza energetică au dus la o abordare tolerantă a CE, mai ales că mai multe state UE au înregistrat deficite mai mari de 3% din PIB.

În 2021-2022, România a făcut o ajustare conform recomandărilor şi a redus deficitul, dar din 2023 şi mai ales din 2024, deficitului bugetar s-a adâncit până la recordul de 9,3% din PIB, pe fondul unei perioade electorale prelungite în care responsabilitatea fiscală a fost ignorată.

Rezultă din planul fiscal pe termen mediu că miza mai mare este reducerea cheltuielilor bugetare decât creșterea poverii fiscale. Între timp acest plan a fost reevaluat, fiind considerat prea optimist. Cauzele veniturilor bugetare reduse sunt multe, cele mai evidente fiind numărul redus de contribuabili raportat la mărimea populației, capacitatea de colectare slabă a ANAF, evaziunea fiscală, fenomenul muncii la negru.