Invitat în emisiunea InSecuritate, dr. Ștefan Popescu, doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane și analist de politică externă, susține că marele test al PNRR-ului românesc – care a primit undă verde de la Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene – îl reprezintă accesarea și folosirea reală a fondurilor.
Advertisment
Invitatul lui Bogdan Nicolae a precizat că, în timp ce mediul competitiv este din ce în ce mai mare, România a pierdut multe trenuri în materie de alianțe.
Care mai sunt șansele unei transformări reale și de conectare a țării noastre cu restul Europei? Ce ar trebui schimbat și îmbunătățit pentru a reindustrializa România și pentru a o face parte din diverse proiecte cu valențe strategice?
Recomandări
Ștefan Popescu: „Mediul competitiv este foarte mare și pentru asta țările au început să caute sinergii, să creeze parteneriate”
„Resursele sunt insuficiente. Să fim sinceri, chiar dacă vedem sute de miliarde de fonduri europene, împreună cu diverse mecanisme adiționale, cum este PNRR, este o sumă insuficientă pentru nevoile UE, pentru a reuși transformarea și pentru a rămâne în competiția globală, alături de marii jucători, China și SUA. Deci, mediul competitiv este foarte mare și pentru asta țările au început să caute sinergii, să creeze parteneriate industriale care vor necesita o guvernanță politică. Deja termenii sunt foarte politici: alianța bateriilor, alianța hidrogenului. Termenul de alianță este foarte politic. Diverse proiecte cu valențe strategice.”
Ștefan Popescu: „Adevărata provocare a PNRR este punerea în aplicare, accesarea acestor fonduri”
„Aș spune că aprobarea și redactarea PNRR (…) a fost partea cea mai ușoară, pentru că partea cea mai importantă, adevărata provocare este punerea în aplicare, accesarea acestor fonduri pentru a determina într-adevăr o transformare reală și o conectare a României cu restul Europei.”
Ștefan Popescu: „După 30 de ani de dezamăgiri, permiteți-mi să fiu puțin sceptic”
„Chiar dacă România a înregistrat progrese notabile, rămâne totuși a doua, cea mai săracă țară, a UE. Avem întârzieri foarte mari întârzieri legate de infrastructură, elemente de modernitate ale sec. XX-lea care la noi rămân nerezolvate. Infrastructura rutieră feroviară care s-a degradat foarte mult, inclusiv pe partea de energie. (…) Avem cea mai mare populație rurală a Europei. Sigur că acest lucru poate deveni un adevărat atu al României, dar 40% din căminele din România, din familiile din România se încălzesc cu lemne, încă. Avem o anumită întârziere (…). Sigur că acest plan, dacă este pus în aplicare (…), dar, îmi pare foarte rău, după 30 de ani de dezamăgiri, permiteți-mi să fiu puțin sceptic. De 30 de ani, România, din păcate, chiar din 2007, chiar dacă a înregistrat progrese notabile, rămâne totuși a doua, cea mai săracă țară, a UE.”
Ștefan Popescu: „Nu ajunge să ai proiecte pe hidrogen, contează dacă folosim acest instrument pentru a reindustrializa România”
„Cred că trebuie să ne uităm pe sectorul IT, dar și agricultura. Trebuie să investim în capacități de procesare, este inadmisibil să exportăm, să fim pe primul loc în Europa la floarea-soarelui și pe urmă să aducem ulei din țările vecine.
Marea provocare pentru acest PNRR este să nu-l transformăm într-un instrument de mărire a importurilor. Pentru că nu ajunge să ai proiecte pe hidrogen, contează și echipamentele, dacă producem și echipamente, dacă folosim acest instrument pentru a reindustrializa România”, conchide Ștefan Popescu, analist de politică externă, invitat în emisiunea „InSecuritate”, de la Aleph News.
Partenerii noștri