STUDIU. Ce este burnout-ul și cum să îl prevenim la locul de muncă

burnout Foto: Wikimedia via Microbizmag
  • Burnout-ul și stresul încep să se suprapună atunci când stresul devine prelungit și cronic, provocând suferință și efecte negative.
  • Oboseala raportată poate fi descrisă ca o epuizare interioară sau de a fi complet epuizat și suprasolicitat.
  • Efectele unui burnout pot avea un impact atât asupra persoanei care o experimentează, cât și asupra altor persoane din mediul său.

Burnout este un termen vag și poate fi definit într-o varietate de moduri, de obicei ca fiind mai complicat și mai dăunător decât stresul. Literatura științifică îl definește ca fiind o combinație de oboseală emoțională, depersonalizare și funcționare redusă. Depersonalizarea este starea de a se simți deconectat de sine însuși, ca și cum s-ar vedea din exterior. Din această cauză pot apărea cinismul, pierderea empatiei, precum și un comportament dur și insensibil.

Nu există prea multe îndoieli că stresul și epuizarea sunt experiențe conexe. Stresul este legat de presiunile cu care oamenii se confruntă zilnic și poate fi, de asemenea, benefic. Burnout-ul și stresul încep să se suprapună atunci când stresul devine prelungit și cronic, provocând suferință și efecte negative. Dar burnout se distinge de stres în moduri semnificative.

Într-un context de muncă, unele dintre semnele clare de avertizare că cineva poate fi aproape de sau se confruntă cu burnout – sau cu un nivel de stres care depășește nivelul de stres – este atunci când începe să se îndoiască de propria competență. În ciuda faptului că este capabil, un membru al personalului care suferă de burnout se poate simți progresiv inadecvat sau ineficient. Oboseala raportată poate fi descrisă ca o epuizare interioară sau de a fi complet epuizat și suprasolicitat. Mai mult, această persoană, de obicei grijulie și atentă, poate manifesta o lipsă de preocupare față de ceilalți sau o atitudine ieșită din comun de tipul „nu-mi pasă”.

Nu ar trebui să fie o surpriză faptul că angajații din serviciile umane – inclusiv cei din serviciile de sănătate, sănătate mintală și servicii corecționale – se confruntă frecvent cu epuizarea. Epuizarea, lipsa de empatie și îndoiala față de propria competență sunt doar câteva dintre simptomele care pot rezulta din expunerea pe termen lung, fără ameliorare, la problemele altora și la medii de lucru toxice și nefavorabile.

Efectele unui burnout pot avea un impact atât asupra persoanei care o experimentează, cât și asupra altor persoane din mediul său. Gândiți-vă la cazurile în care există acte de frustrare, în care o ușă este trântită sau lovită cu piciorul. Burnout-ul poate fi însoțit de relații interpersonale nesănătoase la locul de muncă și acasă.

Stresul, epuizarea și sensul vieții

Deși este considerat în mod obișnuit un proces psihologic, burnout-ul este mai complex decât atât. În ciuda faptului că unii oameni se confruntă cu niveluri mai ridicate de stres decât alții, este mai puțin probabil ca stresul lor să ducă la epuizare, deoarece aceștia sunt mai frecvent conectați cu ceea ce este semnificativ în viața lor.

Unele opinii privind burnout-ul neglijează căutarea primordială a omului pentru semnificație în viață. O existență cu sens presupune existența unor legături sociale puternice, mândria pozitivă față de identitățile noastre complicate, înrădăcinate în „locul de unde venim”, sentimentul de a avea un scop și convingerea de a trăi o viață care contează.

Una dintre problemele majore cu care se confruntă civilizația modernă în prezent este singurătatea și izolarea, care, în mod natural, frustrează dorințele de conectare autentică și de sens. Apartenența și conexiunile interpersonale sunt componente-cheie ale sensului atât în interiorul, cât și în afara locului de muncă.

În vremurile moderne, oamenii își transferă frecvent dorința de semnificație și scop în viața profesională. Unii oameni pot tânji să vadă că munca lor are o semnificație dincolo de utilitatea sa pur economică. Modul în care serviciul sau produsul lor „se potrivește” cu nevoile și dorințele societății este un aspect care îi interesează. Angajații pot fi motivați de faptul că știu că cineva depinde și beneficiază de contribuțiile lor la locul de muncă. Potrivit cercetărilor, chiar și în situații de stres profesional extrem, semnificația percepută a muncii poate preveni epuizarea.

Prevenirea unui burnout

Există o varietate de instrumente de auto-ajutorare și comunitare, precum și sfaturi, disponibile pentru prevenirea epuizării. Îmi amintesc de atelierele de gestionare a stresului pe care obișnuiam să le facilitez. Înțelegerea modului în care corpul-minte este construit pentru a rezista la stres și capacitatea de a gestiona stresul sunt edificatoare și esențiale pentru îngrijirea sănătății mintale.

De exemplu, se poate ajunge la epuizare parentală – atunci când un nou părinte se simte incapabil să continue să îndeplinească sarcini de bază, cum ar fi scăldatul copiilor mici sau spălatul vaselor. Și astfel, sprijinirea unei mame stresate în obținerea de sprijin social îi va permite să își ia „timpul necesar pentru sine” și să se rupă de cerințele constante de îngrijire. Acest lucru va proteja atât sănătatea mintală a mamei, cât și bunăstarea copiilor.
Pentru ca angajații să se simtă ascultați, recunoscuți și valorizați, ar fi necesar să se promoveze un sentiment de apartenență autentic prin cultivarea deliberată a coeziunii sociale și promovarea strategică a paradoxurilor egalității, unității și diversității. Creativitatea la locul de muncă prosperă într-un cadru de vizibilitate și siguranță socio-spirituală. Un mediu liniștit și sigur la locul de muncă sau acasă este piatra de temelie pentru prevenirea și controlul stresului și al epuizării.