- Dobrogea este un adevărat exemplue de convieţuire
- Patronul unui restaurant cu specific tătăresc prezintă delicatesele din zonă
- 85% dintre musulmani din România trăiesc în judeţul Constanţa
Astăzi se împlinesc 142 de ani de când Dobrogea a intrat în componența Țării Românești. Iar când zici Dobrogea, te gândești la multi-culturalitate.
Advertisment
Turci, tătari, greci, aromâni, evrei sau lipoveni, cu toții fac parte din identitatea culturală a acestei zone. Un exemplu de conviețuire.
Elise Ali are 68 de ani și de cinci generații locuiește în Dobrogea. Este de origine tătară și transmite tradiția mâncărurilor tradiționale cu ajutorul sigurului restaurant cu specific din Constanța.
Recomandări
„Aici în Dobrogea nu a existat și nu există această opoziție a familiilor mixte. Ne-am integrat și ne vom integra în continuare, TC 1.11 -1.18 să pastrăm din tradițiile noastre și să nu ne pierdem ca popor etnic tătar. Cultura gătitului se transmite din generație în generație. Rețetele tradiționale sunt învățate de la bunici și străbunici, iar limba se transmite prin viu grai.
La noi, în specificul nostru dobrogean ca tătari, în momentul în care primim musafiri, rude, gospodina se retrage în bucătărie și prepară renumita noastră plăcintă cu care întâmpini de altfel musafirul, șuberekul”, a spus Elise Ali, un patron de restaurant cu specific tătăresc, pentru Aleph News.
Șuberekul sau placinta prajită cu carne de vită și multe mirodenii, sunt doar câteva dintre mâncărurile specifice tătarilor. Tătărașul reprezintă un alt fel de mâncare specific. Sunt colțunași umpluți cu carne și fierți, pe care îi poți consuma cu iaurt și usturoi. Pricipalele ingrediente folosite în bucătăria lor sunt carnea de vită, cea de oaie și mult aluat.
Cea mai mare comunitate etnică din Dobrogea este cea a turcilor și tătarilor.
Sunt aproximativ 70.000 de credincioși musulmani în România, dintre care 85% trăiesc în judeţul Constanţa.
Partenerii noștri