- Aproape 6.000 de profesori mai puțin predau în școlile din România, în primul an de aplicare a Legii Bolojan, potrivit datelor INS.
- Cele mai mari scăderi sunt înregistrate în învățământul liceal, cu 3.187 de profesori mai puțin, și în cel gimnazial, unde numărul cadrelor didactice s-a redus cu 2.750.
- Legea Bolojan a majorat norma de predare de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru majoritatea profesorilor, reducând necesarul de posturi și modificând organizarea catedrelor din școli.
Sistemul de învățământ din România înregistrează o scădere semnificativă a numărului de cadre didactice după introducerea măsurilor prevăzute de Legea Bolojan. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2025, numărul profesorilor din învățământul gimnazial și liceal a fost cu 5.937 mai mic decât în 2024. Reducerea reprezintă aproximativ 4,8% din totalul cadrelor didactice de la aceste niveluri de învățământ.
Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în licee, unde numărul profesorilor a scăzut de la 54.787 la 51.600, ceea ce înseamnă o diminuare de 5,8%. În învățământul gimnazial, numărul cadrelor didactice a coborât de la 68.726 la 65.976, echivalentul unei scăderi de 4%.
Reducerea personalului didactic coincide cu primul an de aplicare a Legii nr. 141/2025, care a introdus modificări importante în organizarea sistemului de educație. Una dintre principalele măsuri a fost majorarea normei de predare de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru majoritatea profesorilor din învățământul gimnazial și liceal. Pentru anumite categorii de cadre didactice cu experiență, norma anterioară era de 16 ore.
Modificarea a permis acoperirea unui număr mai mare de ore de curs de către profesorii deja angajați, reducând necesarul de posturi suplimentare și de ore plătite separat. În același timp, schimbările au afectat organizarea catedrelor și posibilitățile de angajare pentru profesorii suplinitori.
Datele Ministerului Educației arată că, în anul școlar 2025-2026, numărul posturilor și normelor didactice a fost redus cu 14.048 față de anul precedent. Cea mai mare parte a reducerii, respectiv 13.550 de norme, a vizat activitatea remunerată în regim de plată cu ora.
Totuși, numărul posturilor eliminate nu este echivalent cu numărul profesorilor care au părăsit sistemul. Statisticile INS măsoară persoanele care predau, în timp ce datele Ministerului Educației includ norme și fracțiuni de normă. Prin urmare, cifrele nu arată câți profesori au demisionat, câți s-au pensionat sau câți au fost afectați de reorganizarea posturilor.
Diferențele sunt vizibile și la nivel regional. În județul Timiș, numărul cadrelor didactice de la nivelurile gimnazial și secundar superior a scăzut cu 13,5%, în timp ce în Iași reducerea a fost de 9,2%, iar în Constanța de 8,2%. În schimb, Bucureștiul a înregistrat o creștere de 307 cadre didactice la aceleași niveluri.
Legea nr. 141/2025 prevede menținerea normei didactice majorate până la începutul anului școlar 2029-2030. Rămâne de stabilit în ce măsură reducerea personalului didactic influențează calitatea educației, încărcarea profesorilor rămași la catedră și accesul elevilor la cadre didactice calificate.
