- Republica Moldova îşi sărbătoreşte independenţa pe 27 de august.
- Sunt 29 de ani de când s-a dezlipit de Uniunea Sovietică.
- Politicienii români au declarat că vor ca România să se unească cu Republica Moldova, dar nu se știe dacă din convingere sau din interes electoral.
Dar independenţa asta nu e decât o iluzie pentru Moldova. Cu trupe rusești de ocupație, cu o economie la pământ, cu un exod masiv al populaţiei, Basarabia îşi trăieşte drama.
De 29 de ani, starea de spirit peste Prut e acceaşi. Unii sunt cu Vestul, alţii cu Estul. Unii cu Rusia, alţii cu România sau Uniunea Europeană.
În martie 1918, Basarabia se unea cu Ţara. A fost prima dintre provinciile româneşti care a spart gheaţa. Bucuria revenirii acasă a ţinut, însă, doar 22 de ani.
Până în 1940, când neamţul Ribbentrop și rusul Molotov au desenat noi frontiere pe harta Europei. Pentru Basarabia a urmat o nouă jumătate de secol de deportări, foamete şi rusificare.
27 august: Ziua în care Republica Moldova se declară independentă
La 27 august 1991, în contextul destrămării Uniunii Sovietice, Republica Moldova şi-a proclamat independenţa. În centrul Chişinăului a fost convocată Marea Adunare Naţională.
Parlamentul a adoptat Declaraţia de Independenţă, drapelul tricolor şi imnul de stat „Deşteaptă-te române”.
Deşi proiectul reunirii a început să se contureze încă din primii ani de după Revoluţie, Bucureştiul a decis să recunoască independenţa Republicii Moldova chiar în ziua în care a fost proclamată.
Monica Macovei: „În ’90 se putea”. Cine a zis nu
„În ‘90 se putea. Şi mie îmi spun tot timpul – şi nemţii, şi alţi colegi în Parlamentul European – de ce nu v-aţi unit în ‘90? În ‘90 se putea: americanii au spus „da”, nemţii au zis „da”. Şi a venit Snegur, era preşedintele, şi a stat în aeroport. Deci, el voia, aşteptam să zică Iliescu. Iar Iliescu a stat 4 ore şi l-a sunat pe Snegur şi i-a zis „nu”, a mărturisit Monica Macovei, fostul ministru al Justiției.
Tema unirii cu Moldova, pentru politicienii români: Convingere sau interes electoral
Tema unirii e pusă din când în când pe masă. Politicienii de la Bucureşti şi Chişinău vorbesc din convingere sau din pur interes. Electoral.
„Cerem parlamentelor de la București și Chișinău în cinstea centenarului să voteze unirea!”, spunea Băsescu în 2018.
„A venit timpul sa trecem Prutul”, a spus Dorin Chirtoacă în 2018, politician unionist din Republica Moldova.
„Chiar nu avem atâta curaj să spunem clar ce vrem? Și, ca să nu existe echivoc, eu o spun deschis, simplu și explicit: eu vreau să ne unim cu Moldova”, mărturisea Liviu Dragnea în 2018.
România a încercat să apropie Basarabia din ’91 încoace pentru că, aşa cum zicea Băsescu, Unirea nu vine din cer.
Doar 30% unioniști și Moldovă condusă de Igor Dodon
Tinerii moldoveni beneficiază de burse școlare, aproape un milion de cetăţeni moldoveni au şi cetăţenie română, Bucureştiul investeşte în programe culturale, repară şcoli şi grădiniţe peste Prut şi, mai nou, gazele româneşti au ajuns la Chişinău.
Cu toate astea, procentul unioniştilor este de aproape 30%, potrivit celui mai recent sondaj, iar ţara e condusă de rusofilul Igor Dodon.
„Unirea înseamnă război civil. Noi, moldovenii, stataliștii, cetățeni ai acestei țări nu vom permite. O să utilizăm toate căile legale, dar dacă o să vă vârâți ilegal, o să primiți ilegal inapoi”, a declarat Igor Dodon, președintele Republicii Moldova.
Basarabia rămâne divizată, iar aproape jumătate dintre cetăţeni spun că o duc mai rău decât în 1991, când Moldova și-a declarat independența.
- Astăzi, America se împarte în două. Ce viziune despre viitor au alegătorii Statelor Unite
- Coreea de Nord lansează mai multe rachete balistice înainte de alegerile prezidențiale din SUA. Care este situația acum
- Acum îți poți clona animalul de companie. Procedura poate fi realizată și după moartea animalului
- Elon Musk poate continua să doneze 1 milion de dolari alegătorilor. CEO-ul este unul dintre principalii susținători ai lui Trump
- Piața influencerilor este suprasaturată. Generația Z visează la faimă, dar prețul crește