Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia. Tradiții și obiceiuri. Nu se dau bani de împrumut pe 9 martie

Sursa Foto: Imchiou.gr
  • Pe 9 martie, Biserica îi prăznuiește pe Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei, 40 de soldați creștini, care au fost martirizați pentru credința lor.
  • După ce au refuzat să se închine idolilor, cei 40 de ostași au fost torturați și condamnați la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei.
  • Cea mai cunoscută tradiţie din această zi este prepararea „mucenicilor”, spre pomenirea celor 40 de martiri.
  • în ziua Sfinților 40 de Mucenici se face și comemorarea Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989

Sfinţii 40 de Mucenici sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă, în fiecare an, pe data de 9 martie.

Acești mucenici erau soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman Licinius (308-324), un mare prigonitor al creștinilor.

Cine au fost cei 40 de Mucenici

Sfinţii 40 de Mucenici făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armeni cantonată în Capadocia.

În anul 320, aflând despre credința lor, guvernatorul Armeniei i-a silit să se închine idolilor.

Refuzând, au fost întemnițați timp de 8 zile, bătuți cu pietre și ademeniți cu daruri, chiar și cu funcţii înalte. Prin semne divine au fost însă întăriți în dreapta credință.

După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. În aceea noapte, s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor.

Sursa Foto: Imchiou.gr

Unul dintre soldații de pază, văzând lumina apărută din cer în miezul nopții și că o cununa din cele 40, pogorâte peste mucenici, nu are peste cine să se așeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că și el este creștin.

În zori, au fost scoși vii din lac și comandanții au poruncit să li se zdrobească fluierele picioarelor cu ciocanele. În urma acestui supliciu martirii și-au dat sufletul. Rămășițele lor au fost arse, iar cenușa aruncată în lac.

După trei zile, Sfinţii 40 de Mucenici se arată însă în vis episcopului cetăţii, Petru, şi îi cer să vină în acea noapte să îi scoată din râu.

Episcopul, însoţit de câţiva oameni, scoate oasele şi le păstrează, cinstindu-le, cum se cuvine unor martiri. În timp, moaştele lor au fost răspândite în biserici din întreaga lume.

Unde putem găsi, în București, părți din moaștele Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia

În Bucureşti, părticele din moaştele Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia se află la Schitul Darvari, la Biserica „Sfântul Alexie” de pe Calea Şerban Vodă, la Mănăstirea Antim, la Biserica Icoanei, la Biserica Mihai Vodă şi la Biserica Dichiu de pe Strada Icoanei.

Care sunt numele celor 40 de Mucenici

Sursa Foto: Imchiou.gr

Numele celor 40 de Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Iraclie, Smaragd, Evnoic, Valent, Vivian, Claudiu, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Anghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdichie, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Caius, Leontie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton şi Aglaie (temnicerul convertit).

Tradiții și obiceiuri de Sfinții 40 de Mucenici

În credința populară, ziua Mucenicilor este hotarul dintre iarnă şi vară, dintre zilele reci specifice babei Dochia şi vremea călduroasă din zilele Moşilor.

Sărbătoarea se mai numeşte şi Mucenicii, Măcinicii, Sfinţişorii sau Sâmbra plugului, cea din urmă semnificând suprapunerea praznicului cu începutul noului an agricol.

Comunitățile rurale scot plugul la arat pe 9 martie

Sursa Foto: Mediafax / Justin Stavaru

În ziua de 9 martie, în toate comunitățile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sărbătorilor de primăvară, presărat cu numeroase obiceiuri.

În această zi plugurile tuturor gospodarilor erau adunate pe islazul din sat şi preotul făcea o slujbă de sfinţire a apei, iar cu această agheasmă se stropeau plugurile şi toate uneltele agricole, apoi gospodarii mergeau în procesiune pe ogoare şi fiecare plugar trasa prima brazdă pe ogorul său.

În unele zone ale ţării există credinţa în 44 de sfinţi, numărul de zile dintre 9 martie şi 23 aprilie, sărbătoarea Sfântului Gheorghe.

Se scot stupii de la iernat și se taie primele corzi de viță de vie

Sursa Foto: HEPTA

Tot de Mucenici se pune că stupii se scot de la iernat şi se taie primele corzi de viţă de vie pentru ca aceasta să aibă rod bogat.

Se mai crede că în această zi vin berzele, simbol augural şi vestitoare ale nașterii pruncilor.

Se spune că pe 9 martie Sfinții Mucenici dezgheață pământul pentru belșug

Sursa Foto: HEPTA

Tot tradiţia populară arată că, în această zi, Sfinţii Mucenici se întâlnesc şi participă la un ritual de dezgheţare a pământului şi de „slobozire” a căldurii pe ogoare şi în grădini, ca urmare oamenii participă la un ritual prin „baterea” pământului cu bâtele şi rostirea frazei „Intră frig şi ieşi căldură,/ Să ne fie vremea bună/pentru plug şi arătură”.

Se aprinde focul în gospodării pentru chemarea primăverii

De asemenea, în ziua aceasta există și ritualul aprinderii focurilor în curţile gospodăriilor. Astfel, gunoaiele din gospodărie, din grădini şi de pe ogoare se ard, ca să vină primăvara mai curând, iar uneori există obiceiul ca flăcăii şi fetele să sară peste foc, pentru purificarea trupului.

În noaptea de Mucenici se deschid mormintele și Porțile Raiului

O altă credinţă legată de foc arată că în noaptea de Mucenici se deschid mormintele şi Porţile Raiului, iar spiritele morţilor sunt aşteptate de rude cu focuri aprinse şi mese întinse.

În zona Munteniei, femeile obişnuiesc să stropească gospodăria cu un mănunchi de busuioc cu agheasmă, dar şi vasele în care gătesc de post, îmbrăcămintea şi proviziliile din cămară, pentru a exista hrană până la recolta următoare.

Dacă plouă în ziua de Mucenici, va ploua și în ziua de Paști

La sat există şi obiceiul de prognozare a vremii, până la sfârşitul anului. Astfel, dacă în această zi plouă, va ploua şi în ziua de Paşti, iar dacă tună va urma o vară favorabilă culturilor, iar recoltele vor fi mai mari decât speră gospodarii. În schimb, dacă în ajunul Mucenicilor este vreme rece şi îngheaţă pământul, va urma o toamnă lungă.

Tinerii căsătoriți primesc 40 de nuci, în coajă, pentru o căsnicie frumoasă

Sursa Foto: Profimedia

În această zi, în unele zone ale ţării se mai împart câte 40 de nuci, în coajă, tinerilor căsătoriţi, pentru a avea o căsnicie frumoasă, iar membrii familiei să fie mereu sănătoşi.

Se consumă 40 de pahare de vin în amintirea sângelui celor 40 de Mucenici

Sursa Foto: HEPTA

Una dintre cele mai răspândite tradiţii este consumul a 40 de pahare de vin, care să amintească de sângele celor 40 de Mucenici care s-au jertfit pentru credinţa lor.

Cele 40 de pahare cu vin simbolizează şi puterea şi vigoarea, pentru că vinul se transformă în timpul anului în sânge şi putere de muncă. Pentru cei care nu pot să consume vin, tradiţia spune că trebuie să se stropească cu vin roşu pentru a avea tot anul vigoare.

În unele zone există şi obiceiul de a consuma seminţe, la fiecare pahar de vin asociindu-se consumul unei linguri de seminţe de floarea-soarelui sau de dovleac, existând credinţa că astfel este atras sporul la bani.

Nu se dau bani de împrumut pe 9 martie

O altă tradiţie spune că în această zi nu se dau bani împrumut – pentru a nu alunga sporul din gospodărie – , ci doar se împart bucate în memoria rudelor decedate.

Se prepară „mucenicii” sau „măcinicii”, colacii care servesc drept simbol al veșniciei

Cea mai cunoscută tradiţie din această zi fiind prepararea şi consumul „mucenicilor” (care mai poartă numele de sfinţişori, bradoşi sau boboneţi), ca ofrande aduse pentru sacrificiul celor 40 de ostași creștini din Sevastia.

„Mucenicii” sau „măcinicii” sunt niște colăcei în forma cifrei 8, simbol al veșniciei și al echilibrului cosmic. Tradiţia de preparare a mucenicilor în familie se respectă în toate zonele ţării.

În Moldova există reţeta de preparare a Mucenicilor copţi, unşi cu miere, şi presăraţi cu nucă măcinată – văzuţi ca simbol al belşugului.

Sursa Foto: Profimedia

În Muntenia, în schimb, aceștia se prepară cu „zeamă”, sunt făcuţi tot din aluat, tot sub forma cifrei opt, fierţi, şi apoi consumaţi cu un sirop preparat din apă, miere, nucă pisată şi mirodenii. În acest caz siropul reprezintă simbolul lacului îngheţat, în care creştinii au primit cununa mucenicească.

În unele zone din ţară, după preparare, mucenicii se duc la biserică pentru a fi binecuvântaţi de preoţi, iar apoi câteva porţii se împart săracilor, vecinilor ori rudelor.

În satele din Gorj se prepară turta numită „pupoi”

O tradiţie aparte este prezentă în zone rurale din judeţul Gorj: în dimineaţa de Mucenici, bătrânele satelor prepară din mălai un o turtă mare – „pupoi” – şi marchează 44 de semne pe suprafaţa acesteia. Se pun mai multe monede în aluatul „Pupoiului”, iar după coacere, se unge cu miere şi se taie în bucăţi, în funcţie de numărul copiilor din acea familie, iar copilul care găseşte primul o monedă este considerat „Pupoiul” casei, adică norocosul familiei.

Există şi obiceiul de a da de pomană o turtă împreună cu un fuior de lână, care simbolizează firul vieţii, şi fructe uscate.

În România, în ziua Sfinților 40 de Mucenici se face comemorarea Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989.

Tot în această zi, sunt sărbătoriţi şi cei care nu-şi regăsesc prenumele în rândul sfinţilor în calendarul ortodox.