• Majoritatea elevilor nu oferă feedback profesorilor din cauza lipsei anonimatului și a fricii de repercusiuni.
• Părinții cheltuie sume mari pentru meditații și alte costuri educaționale.
• Profesorii nu sunt evaluați periodic, iar inspecțiile sunt, de multe ori, formale.
• Este necesară o reformă amplă, similară celei din Finlanda, pentru a moderniza sistemul educațional.
• Consensul politic este esențial pentru implementarea unor schimbări de durată în educație.

Majoritatea elevilor din România nu oferă feedback profesorilor, deși au acest drept. Principalul motiv este convingerea că părerile lor nu sunt luate în considerare sau că nu vor duce la nicio schimbare. Mai mult, unii elevi au fost sancționați pentru curajul de a-și exprima opinia.

În paralel, părinții ajung să plătească sume semnificative pentru a asigura o educație de calitate copiilor lor. Aceste probleme au fost abordate într-un interviu cu Mihnea Stoica, elev, care a vorbit despre dificultățile din sistemul educațional românesc.

De ce elevii evită să ofere feedback profesorilor?

Mihnea Stoica subliniază că există mai multe motive pentru care elevii nu oferă feedback sincer profesorilor:

• Feedback-ul nu este luat în serios. Elevii consideră că opiniile lor nu au un impact real asupra activității didactice.
• Lipsa anonimatului. Uneori, metodele de colectare a feedback-ului nu asigură anonimatul complet, ceea ce duce la teama de repercusiuni.
• Frica de sancțiuni. Există cazuri în care elevii care și-au exprimat opiniile au fost penalizați.

Aceste bariere duc la o lipsă de comunicare între elevi și cadrele didactice, fapt care afectează direct calitatea actului educațional.

Costurile ridicate ale educației pentru părinți

Pe lângă problemele legate de feedback, Mihnea Stoica atrage atenția asupra faptului că părinții sunt nevoiți să investească sume mari în educația copiilor lor.

Principalele cauze ale acestor costuri ridicate includ:

• Scăderea calității educației și lipsa unei evaluări riguroase a profesorilor.
• Nevoia de meditații private pentru a compensa lacunele din sistemul public de învățământ.
• Lipsa unei reforme eficiente care să asigure o educație de calitate pentru toți elevii.

Ce soluții sunt necesare pentru o educație mai bună?

Potrivit lui Mihnea Stoica, statul ar trebui să inițieze o reformă amplă, pe termen lung, similară cu cea implementată de Finlanda, care a dus la un sistem educațional performant.

Printre principalele schimbări necesare se numără:

• Un consens politic pentru o strategie educațională coerentă, indiferent de schimbările guvernamentale.
• Creșterea finanțării în educație, de la salariile profesorilor la infrastructura școlilor.
• O evaluare constantă a cadrelor didactice, pentru a asigura un standard ridicat al predării.

„Poate și România, însă, necesită timp și necesită înțelegere și consens la nivelul partidelor politice”, afirmă Mihnea Stoica.

Lipsa unui mecanism eficient de feedback în școli și costurile ridicate ale educației sunt două dintre problemele majore ale sistemului românesc de învățământ. Fără reforme reale, atât la nivel legislativ, cât și la nivel de infrastructură și finanțare, elevii vor continua să fie descurajați să-și exprime opiniile, iar părinții vor fi nevoiți să compenseze prin investiții financiare.

Citește și

• PNRR: Comisia Europeană iniţiază procedura de „suspendare a plăţilor”, România având posibilitatea să îndeplinească jaloanele rămase nefinalizate, în timp ce va primi plăţi parţiale din cea de-a 3-a cerere de plată
• Prințul Harry este „devastat”. De ce a demisionat din organizația caritabilă înființată în onoarea Prințesei Diana
• Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, merge vineri în Groenlanda. Premierul danez, Mette Frederiksen: „O presiune inacceptabilă” asupra insulei