• Mulți elevi români se tem să pună întrebări la clasă din cauza fricii de a nu fi criticați sau de a fi ridiculizați de colegi.
• Lipsa de încredere duce la acumularea de nelămuriri, iar elevii se bazează pe pregătirea suplimentară pentru a învăța pentru examene.
• Crearea unui mediu deschis, încurajarea întrebărilor și sprijinul profesorilor pot schimba acest comportament și pot îmbunătăți performanțele elevilor.

Deși școala este locul în care ar trebui să învățăm și să ne dezvoltăm, mulți elevi români nu pun întrebări la clasă din teama de a nu se face de râs sau de a fi criticați de profesori sau colegi.

Această frică de a arăta vulnerabilitatea în fața grupului îi împiedică pe mulți dintre ei să își exprime nelămuririle și să obțină răspunsurile de care au nevoie. Astfel, elevii ajung acasă cu multe întrebări nerezolvate și se bazează pe pregătirea suplimentară pentru a învăța pentru teme și examene, ceea ce poate crea o presiune suplimentară.

Cum putem încuraja mai multă deschidere în clasă?

Este esențial ca mediul școlar să fie unul în care elevii se simt în siguranță și sprijiniți. Încurajarea întrebărilor și a dialogului deschis între profesori și elevi poate reduce frica și poate stimula un proces de învățare mult mai eficient. De exemplu, profesorii pot crea un climat de încredere, în care elevii să știe că nu vor fi criticați pentru că nu înțeleg ceva. Acest lucru poate fi realizat prin oferirea unui feedback constructiv și prin crearea unui spațiu în care fiecare întrebare este valoroasă.

În plus, este important ca profesorii să fie mai accesibili și să încurajeze elevii să adreseze întrebări și în afara orelor de curs, fie în timpul pauzelor, fie prin mesaje online. O altă metodă eficientă poate fi realizarea unor activități care să stimuleze gândirea critică și să ajute elevii să își exprime ideile fără teama de a fi judecați.

Impactul fricii de a întreba

Teama de a pune întrebări poate afecta în mod direct performanțele elevilor. Aceștia pot ajunge să învețe informațiile fără a înțelege complet subiectele, ceea ce le va crea dificultăți pe termen lung. De asemenea, frica de a greși îi poate face pe elevi să fie mai puțin implicați în procesul educativ, reducându-le interesul pentru învățătura propriu-zisă.

Prin urmare, un sistem educațional care promovează deschiderea și încurajează întrebările nu doar că îmbunătățește înțelegerea materiei, dar contribuie și la dezvoltarea încrederii în sine a elevilor. Dacă vrem să construim o educație mai bună, este esențial să schimbăm cultura școlară și să transformăm școlile într-un loc unde fiecare elev se simte confortabil să pună întrebări și să învețe activ.

Ce spun profesorii?

„Cred că e contextul favorabil să discutăm despre cât e de important să adresăm întrebări. Și noi ca oameni maturi, dar și elevii și să începem să construim o cultură a interogării, a problematizării, care să ne conducă la un moment dat și la formarea competenției de gândire critică. În contextul actual se demonstrează că elevii nu știu să pună întrebări. Cercetările științifice ne arată acest lucru și modul în care se petrec orele propriu zis, se observă că aceștia se limitează la a primi pasiv informația. Asta se întâmplă pentru că cumva e cumva în tradiția noastră didactică să fim purtători ai informației, să transferăm informația la clasă, dar fără să o interogăm. E vorba de a schimba puțin paradigma de la una în care profesorul deține întreg controlul spre o educație în care fiecare este părtaș la educație, fiecare este activ și fiecare se interoghează pentru a ajunge să-și asume informația pe care o acumulează”, explică Bogdan Rațiu, profesor de limba și literatura română

Citește și

•  Calea Victoriei urcă două poziții clasamentul celor mai scumpe artere comerciale din lume, până pe locul 38 
•  Marea Britanie și Franța discută trimiterea de militari în Ucraina. Ce poziție adoptă România în această situație
•  A.I.-ul a marcat Nobelul de anul acesta. Oamenii de știință compară Inteligența Artificială cu apariția tiparului și internetului