- România a alocat în 2023 doar 3,3% pt educație, printre cele mai mici procente din lume.
- România ocupă locul 123 din 171 la cheltuieli pentru educație raportate la PIB.
- Doar 34 de țări îndeplinesc țintele de finanțare a educației din Declarația Incheon.
- Investițiile mici în educație plasează RO la nivelul unor state precum Tanzania și Benin.
- Declarația Incheon cere 4-6% din PIB pentru educație până în 2030.
Câți bani dă guvernul tău pe educație? România a alocat în 2023 doar 3,3% din PIB pentru educație. Asta înseamnă 8,1% din cheltuiala publică totală, potrivit raportului UNESCO din 2024.
Țara se situează, în prezent, pe locul 123 la nivel mondial pentru alocările din PIB și pe locul 156 în funcție de ponderea din cheltuiala publică, sub țări precum Benin sau Zambia.
De ce este educația din România atât de slab finanțată?
„Pentru că, din puținii bani pe care i-a colectat, a reușit să-i colecteze guvernul, au împărțit și educație cât au reușit. Acum să nu uităm că în ultimii ani au fost niște incluzii foarte mari de capital prin Programul Național de Redresare și Reziliență, deci au fost câteva miliarde de euro plus care s-au alocat educații, în special pentru infrastructură și pentru dotarea unităților de învățământ.
Însă, pe termen lung, este clar că trebuie să creștem acest procent. Legea, de fapt, prevede de foarte mult timp un procent mult mai mare pentru educație. Trebuie doar să vedem de unde luăm acești bani și cum îi dirijăm spre educație.
Dar pe lângă alocarea financiară, am o întrebare pe care mi-o pun eu în general. Trebuie să facem ceva ca să folosim mai eficient acești bani, adică să investim mai mult ca guvern pentru a nu avea aceleași rezultate slabe, așa cum se vede de-a lungul anilor, rezultatele învățământ nu au crescut, nu s-au îmbunătățit, continuăm să avem același nivel de alfabetizare funcțională, comparativ cu Europa.
Și orice alocare financiară suplimentară ar trebui, în susținere de niște măsuri de reformă și de eficientizare a sistemului, să avem rezultate mai bune. Nu cred că cineva vrea să continue să investească bani și să avem aceleași rezultate slabe.
Deci nu este suficient să creștem bugetul, este foarte important să luăm niște măsuri prin care să ne asigurăm că banii sunt folosiți eficient, că banii duc la o creștere a calității educației și la rezultatelor”, a declarat Radu Szekely, expert în educație, pentru Aleph News.
Ce măsuri urgente sunt necesare pentru reformă?
„Sunt multe. Cred că cea mai importantă ar fi, din punctul meu de vedere, descentralizarea învățământului, așa fel încât să permitem, într-adevăr, la nivel local, să facem un învățământ mai relevant pentru realitățile fiecarei comunități și să permitem gospodărirea acestor bani la nivel local, la nivel de unitate de învățământ, la nivel de regiune. Astfel încât să putem să cerem niște indicatori de performanță de care să se simtă responsabil cei care folosesc acești bani și nu doar să implementeze un program decis undeva departe de ei și pentru care ei nu se simt responsabili.
Asta este o primă măsură pe care eu aș vedea o esențială. Dăm bani și cerem să-i folosească eficient acolo unde sunt folositi, efectiv, în școli și în județe, în regiuni.
Pe urmă ar trebui, evident, la nivel național regândit curriculumul, planul cadru, actualizarea tuturor competenților pe care noi le livrăm copilor astfel încât să reflecte realitățile din ziua de azi.
Ne trebuie un plan cadru nou, ne trebuie programe noi și ne trebuie o resursă umană mai diversă, mai focalizată pe ceea ce se întâmplă în școli. Ne trebuie profesori de sprijin care să poată să ajute elevii care rămân în urmă, să putem personaliza procesul de învățare astfel încât fiecare copil să poată, fiecare elev să poată să vede unul propriu”, a declarat Radu Szekely, expert în educație, pentru Aleph News.