- În România, procentul adulților fără studii liceale e aproape dublu față de media OCDE
- România este pe ultimul loc în ceea ce privește ponderea adulților cu studii superioare
- Jumătate dintre tinerii de 25-34 de ani fără diplomă de BAC nu reușesc să se angajeze
- Doar 81% dintre copiii români de vârste mici sunt înscriși în educația timpurie
Sistemul educațional din România primește încă un duș rece din partea OCDE. Potrivit raportului anual „Education at a Glance 2024”, învățământul rămâne la pământ.
Procentul adulților din România care nu au studii liceale finalizate este aproape dublu față de media OCDE. Mai mult 48% dintre aceștia nu reușesc să își găsească un loc de muncă.
Cât despre educația româncelor, potrivit raportului, acestea se află clar în dezavantaj. Ele părăsesc mult mai devreme școala. Consecințele se observă pe piața muncii: doar 30% dintre tinerele femei cu studii de până în opt clase reușesc să-și găsească un loc de muncă.
Ce ar putea face sistemul educațional să îi încurajeze pe elevi să termine liceul?
„Să schimbe modelul curicular din liceu, în sensul în care învățarea să fie mult mai relevantă. Să existe mai puține discipline pe care copiii să poată, într-o măsură mai mare, să le aleagă. Și pe baza consilierii, în sensul în care nu doar alegere personală ușoară, ci o alegere despre ceea ce li se potrivește și acele discipline unde pot să facă profunzime, performanță, studiu îndelungat.
Să facă mai puțină navetă, să existe mai multe oferte de educație lângă casă. Să nu fie atât de rău bulversate clasele la finalul clasei a VIII-a, să nu plece dintr-o localitate la 15 ani, atât de mulți și atât de puțini sprijiniți atunci când se mută în mediul urban sau când fac naveta.
Sunt destul de multe lucruri care se pot face dacă ar exista o decizie, i-aș spune, istorică, ca liceul să fie regândit în toate detaliile și cu copilul pus în centrul politicii de schimbare a ceea ce se întâmplă în liceu.” a declarat Daniela Vișoianu, expert în educație, pentru Aleph News.
Știm că raportul arată și faptul că atât cei cu studii liceale și cei cu studii post-liceale au probleme în găsirea unui job. Ar trebui programa să fie mai aplicată pentru ca absolvenții să aibă un avantaj pe piața muncii?
„În primul rând ar trebui ca cei 4 ani de liceu să fie folosiți mai bine în acord cu interesele copiilor. Uitați-vă un pic cum se face repartizarea pe ruta profesională. De regulă ajungi la liceu care te primește pe ruta profesională. Sunt foarte puține clase de profesional dual în care există o formă de admitere în luna mai și care ține cont și de aptitudinile și abilitățile tale.
Altfel, copiii care se duc pe ruta profesională, a doua ruta să spunem, chiar și cei care ajung la tehnologic, ajung acolo unde zice calculatorul sau unde e acceptat dosarul pentru cei care nu susțin evaloare națională. Practic cam jumătate din copii nu beneficiază de o școlarizare pe perioada liceului care să li se potrivească sau care să fie relevantă pentru interesele lor, care să aibă o componentă practică suficient de mare ca să fie atractivă.
Atenție, nu toți copii sunt dotați cu nivelul de inteligență necesar sau cu comportamentele necesare pentru învățare academică de nivel înalt care se termină cu facultate. Toate țările Uniunii Europene recunosc acest lucru. Se pun mai multe tipuri de filtre, nu dă nimeni admiterea noastră, ci oferă mai multor copii ocazia să se ducă pe ruta academică de liceu teoretic, dar dau examene la final de clasa a IX-a, la final de clasa X-a sau la final de clasa X-a, la final de clasa XI-a.
Dacă nu te-ai potrivit cu contextul acela în care ți-ai putut alege disciplinele, de exemplu fizică-informatică ți-ai ales ca și domenii principale de studiu, dar n-ai luat note de trecere. Nu e o ierarhie, ai un plafon la aceste examene și ești, direcționat, ți se propune o rută practică difertă.Astfel încât, la 18-19 ani, să ieși din liceu știind cine ești și la ce ești bun. Având identitate profesională.” a declarat Daniela Vișoianu, expert în educație, pentru Aleph News.