- Comitetul pentru Situații de Urgență al Capitalei a hotărât ca începând cu ora 00:00 să fie suspendată activitatea didactică, inclusiv în creșe și universități, din 20 octombrie.
- La nivel național, 1.259 de școli se află în scenariul roșu.
- Elevii din capitală vor învața exclusiv online pentru 14 zile.
La ora 15:00, Comitetul pentru Situații de Urgență s-a întâlnit și a decis că, începând cu ora 00:00, să fie suspendată activitatea didactică, inclusiv în creșe și universități, din 20 octombrie.
La 7 luni de la declararea stării de urgență, din martie, toate școlile din București vor intra în scenariul roșu, iar elevii vor învăța exclusiv online pentru 14 zile.
Școlile din București, pregătite sau nu pentru scenariul roșu
În prezent, lucrurile arată mai bine decât în urmă cu 7 luni. S-au făcut achiziții și există o bază materială pentru desfășurarea lecțiilor online.
Cifrele arată că, în momentul în care a fost înaintată cererea de achiziție pentru cele 250.000 de tablete, Ministerul a prezentat o statistică ce arăta numărul de elevi fără dispozitive necesare pentru învățat.
În București erau aproximativ 7.500 de elevi care nu dețineau niciun dispozitiv de pe care să învețe: aceștia nu aveau nici tabletă, nici laptop, dar nici desktop sau smartphone.
În plus, nici totalul de elevi care dețineau dispozitivele necesare nu era suficient pentru un proces educațional complet: 70.000 – 80.000.
În prezent, conform unei declarații a ministrului Educației, au fost achiziționate 8.000 de tablete. Acestea vor fi distribuite elevilor din București în următoarele zile. Astfel, nu ar exista nicio unitate școlară care să nu dețină un dispozitiv de pe care copiii să învețe.
Totuși, din cei 80.000 de copii, nu toți ar fi putut avea un smartphone care să-i ajute la cursurile online. Deși au fost derulate achiziții și la nivelul primăriei, cu siguranță nu toți copiii au aceleași mijloace de învățat.
Cât de pregătite sunt cadrele didactice, în acest moment, pentru predarea online
Cadrele didactice au încercat să fie cât de conștiincioase au putut. Au început să se consulte între ele, au cerut exemple și modele de bune practici, au constituit grupuri de lucru și își iau informațiile de pe internet.
Chiar și Ministerul încearcă, pe cât posibil, să le pună la dispoziție cele necesare pentru ca aceștia să se poată adapta noului mod de predare.
Totuși, unii profesori sunt încă reticenți. Încă există un blocaj între metoda veche și metoda nouă. Există părinți care spun că unii profesori nu țin lecțiile așa cum ar trebui, dar există și foarte mulți părinți care laudă cadrele didactice.
Situația se îndreaptă spre o normalitate, însă nu se poate vorbi despre perfecțiune.
Situația cursurilor online în România și în mediul rural
Școala online nu poate fi practicată în toate școlile din România, iar mediul rural rămâne defavorizat. Lucrurile nu se pot schimba radical în câteva luni.
Pot exista, însă, soluții: o alternativă ar putea fi învățământul la distanță, practicat și în sistemul universitar. Acesta nu poate fi aplicat, totuși, în sistemul preuniversitar.
Acolo unde profesorii nu dispun de baza materială sau de cunoștințele necesare pentru a-și transpune lecția exclusiv în online, se poate lua în calcul acest model de învățământ la distanță.
Profesorii oferă, pe o perioadă de timp, toate materialele necesare și le pun la dispoziția elevilor sub formă de fișe, cărți și așa mai departe.
Apoi, periodic, se întâlnesc și se consultă. În plus, școala poate să organizeze un așa numit program foarte bine pus la punct astfel încât să nu se intersecteze mai multe clase, mai multe grupe de vârstă.