Care sunt obiceiurile de Paște din România? Iată cum diferă acestea în funcție de zonele țării

• În România, obiceiurile de Paște variază de la o regiune la alta.
• Tradițiile includ ritualuri unice, cum ar fi stropitul fetelor, spălatul cu apă sfințită sau aruncarea buzduganului.
• Unele datini se pierd, altele se păstrează cu sfințenie și aduc comunitățile împreună.

Fiecare zonă din România trăiește Paștele în felul ei. Unele tradiții se pierd iar altele se păstrează cu sfințenie. Oamenii pun suflet, pun credință și mai ales… pun întrebări. Ce obiceiuri mai există în țara noastră în zilele acestea?

Care sunt obiceiurile de Paște din România?

Sunt multe obiceiuri, și fiecare zonă are ceva unic. În satele din Făgăraș, de exemplu, în Lunea Luminată se sărbătorește cel mai harnic fecior al satului, prin obiceiul agrar numit Plugarul. În Moldova, dimineața de Paște începe cu spălatul pe față dintr-un vas cu apă, flori, bani și un ou roșu – se spune că aduce noroc, sănătate și rumeneală. Tot acolo, cojile ouălor mâncate trebuie aruncate pe drum, nu la întâmplare.

În Bucovina, ouăle încondeiate se ciocnesc doar „cap cu cap” în prima zi, iar fetele merg în noaptea
de Înviere să spele limba clopotului cu apă neîncepută, pentru a deveni mai atrăgătoare. În Transilvania,
băieții stropesc fetele cu parfum ca „să nu se veștejească”, iar în Țara Bârsei tinerii se organizeaza in cete,
cu vătaf si casier, strâng ouă de la fetele tinere, apoi merg cu toții către Pietrele lui Solomon, la picnic, unde au loc tot felul de întreceri.

Cea mai îndrăgită întrecere este aruncarea buzduganului. În Maramureș, copiii merg în dimineața Paștelui la vecini să vestească Învierea și primesc ouă roșii. În Dobrogea, săptămâna Patimilor e structurată pe zile cu activități precise și în noaptea Învierii se servește pască înmuiată în vin. Iar în Banat, masa de Paște începe cu tămâierea bucatelor, apoi fiecare primește o linguriță de vin și pâine sfințită.