- Agenda noului cel mai puternic om din lume vizează unele dintre cele mai mari provocări pe care un președinte american le-a avut de înfruntat
- Biden s-a angajat să anuleze o mare parte din ce a făcut Trump
- Biden speră să pună în aplicare un plan urgent de acțiune pentru salvarea economiei
Când Joe Biden intră în Casa Albă pe 20 ianuarie, se va confrunta cu cel mai mare set de provocări pe care un președinte a trebuit să le facă față de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.
Statele Unite sunt puternic afectate de coronavirus, milioane de americani își pierd încă locurile de muncă în fiecare lună, iar criza climatică – ignorată de administrația Trump – se adâncește, comentează The Guardian.
Biden și-a expus planurile economice și politice, dar fără controlul Senatului ar putea fi nevoit să lupte pentru a le realiza. Cifrele oficiale pentru PIB-ul din al treilea trimestru arată că economia era cu aproape 4% sub maximul anterior, în ciuda unei recuperări de 7,4% după blocajul din primăvară.
În prezent, pare sigur că democrații vor controla Camera Reprezentanților, dar vor trebui așteptate rezultatele alegerilor speciale din Georgia pentru a ști cine controlează Senatul. O majoritate republicană ar bloca multe dintre propunerile lui Biden.
Iată însă câteva dintre elementele cheie ale Bidenomiei.
Economia SUA continuă să se prăbușească din cauza impactului coronavirusului. După o salvare inițială, ajutorul suplimentar s-a blocat înainte de alegeri. Biden speră să pună în aplicare un plan urgent de acțiune pentru salvarea economiei în primele zile ale președinției sale.
El intenționează să utilizeze legislația din timpul războiului, cunoscută sub numele de Defense Production Act (DPA), pentru a obliga companiile din SUA să fabrice echipamente de protecție personală (EPP), consumabile medicale, ventilatoare și orice altceva de care SUA are nevoie pentru a combate pandemia. APD conferă președintelui puteri sporite pentru a forța o afacere să ajute țara.
Biden a stabilit, de asemenea, planuri de creștere a asigurărilor pentru șomaj, de a trimite mai multe plăți directe americanilor cu dificultăți, de a șterge unele împrumuturi de studii și de a oferi mai mult ajutor companiilor mici.
Dar Biden va avea probabil nevoie de sprijin republican pentru un pachet major de stimulare a economiei. Și după ce au ajuns la cel mai mare deficit bugetar din istorie sub Trump, republicanii au început să vorbească despre necesitatea de a echilibra bugetul.
Luna trecută, Biroul de buget al Congresului a estimat că deficitul SUA a atins 3.130 de miliarde de dolari în anul fiscal 2020, care s-a încheiat la 30 septembrie. Ca procent din economie, deficitul este la cel mai înalt nivel de la imediat după cel de-al doilea război mondial.
Schimbările climatice sunt „problema numărul unu cu care se confruntă omenirea”, a spus Biden luna trecută, iar administrația sa are planuri ambițioase de a aborda o criză pe care administrația Trump a minimizat-o și ridiculizată. Planurile sale includ o economie 100% curată din punct de vedere energetic până în 2035 și emisii zero până cel târziu în 2050. O altă măsură este revizuirea infrastructurii SUA astfel încât clădirile, apa, infrastructura de transport și energia să poată rezista la impactul schimbărilor climatice. SUA ar putea să revină în Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Propunerile sale în materie de climă și de mediu necesită 1.700 de miliarde de dolari în investiții federale în următorii 10 ani. Planurile nu merg până la „New Deal-ul Verde” susținut de unii politicieni, astfel încât extracția prin fracturare hidraulică ar continua până când combustibilii alternativi o vor putea înlocui.
Reducerea de impozite cu 1.500 de miliarde de dolari a lui Trump din primele luni ale președinției sale este cea mai mare realizare legislativă a sa. Văzută ca un cadou pentru interesele corporative, măsura s-a dovedit, de asemenea, nepopulară și abia a fost menționat de Trump în timpul campaniei sale.
Biden s-a angajat să anuleze o mare parte din ce a făcut Trump. Printre propunerile lui Biden se numără creșterea impozitelor pe profit la 28%, de la 21%, adoptarea unui impozit minim pentru câștigurile companiilor americane situate în străinătate, în încercarea de a opri utilizarea paradisurilor fiscale, penalizarea corporațiilor care mută locurile de muncă în străinătate, creșteri de impozite pentru cei care câștigă peste 400.000 de dolari pe an.
Rapperul 50 Cent a atacat planurile lui Biden înainte de alegeri, dar sondajele arată un sprijin larg pentru impozitarea supimentară a celor foarte bogați.
Și din nou republicanii, chiar dacă încep să se îngrijoreze de deficite, vor fi de partea lui 50 Cent.
Marile companii din tehnologie s-au descurcat foarte bine după reducerile fiscale ale lui Trump, chiar înainte ca pandemia să mute și mai mult din economie online. Dar dominația lor i-a enervat pe politicienii din ambele părți, din diferite motive, iar abordarea industriei poate fi un domeniu în care Biden se poate baza pe sprijin multipartit.
Ambele părți au dat vina pe social media pentru răspândirea dezinformării. Trump a amenințat că va abroga secțiunea 230 din Legea privind decența în comunicații, care protejează companiile de social media de procese privind conținutul pe care îl găzduiesc. Și Biden a criticat legea, dar nu a detaliat încă cum ar reforma-o.
Dar cea mai mare provocare tehnologică va veni probabil de la instanțe, mai degrabă decât de la Casa Albă. Alphabet, părintele Google, luptă acum într-un proces antitrust deschis de Departamentul de Justiție, care acuză compania că a abuzat de poziția sa dominantă în căutarea pe internet și în publicitate pentru a menține un monopol ilegal. De asemenea, Comisia Federală pentru Comerț ia în calcul un proces antitrust împotriva Facebook.
În timp ce proccesele vor dura ani de zile pentru a se încheia, ceea ce ar putea să-i ofere lui Biden capitalul politic de care are nevoie este promovarea unei legislații mai potrivită pentru abordarea monopolurilor în era digitală.
Nemulțumirile legate de deceniile de politici de liber schimb care au afectat producția americană l-au propulsat pe Trump la Casa Albă în 2016. Și în timp ce Biden va fi, fără îndoială, o figură mai puțin agresivă pe scena mondială decât Trump, revenirea la comerțul liber nu apare pe agenda sa.
Biden a votat pentru Acordul de liber schimb nord-american în Senat în 1994, un vot pe care rivalul său prezidențial i l-a reproșat adesea. „Michigan a pierdut jumătate din locurile de muncă în domeniul auto, din cauza dezastrelor din Nafta și China ale lui Biden”, a declarat Trump în Michigan, cu câteva zile înainte de alegeri.
Este o moștenire greu de înlăturat. „Nu vom cumpăra nimic care nu este făcut în America”, a declarat Biden pentru CNN în septembrie, după ce campania sa a prezentat un plan „Buy American” în valoare de 700 de miliarde de dolari, care ar spori cheltuielile guvernamentale pentru bunuri, servicii și cercetare produse în SUA.
Stilul amabil al lui Biden poate însemna că negocierile vor fi mai calme, dar că disputele comerciale vor continua, fie cu Marea Britanie, fie cu China. Sfârșitul globalizării poate fi una dintre cele mai stabile moșteniri ale erei Trump.