- Curtea de Justiţie a UE a luat, în ultimele luni, mai multe decizii în domeniul TVA-ului ce vizează direct Fiscul român.
- Cum hotărârile Curţii sunt obligatorii, legislaţia fiscală autohtonă trebuie modificată şi adaptată celei europene.
- „Sperăm să nu ne mai confruntăm cu situaţii de respingere a TVA la rambursare în baza unor motive nelegale” spune Emanuel Băncilă, avocat specializat în taxe.
În ultimele luni, CJUE a luat mai multe decizii în zona TVA-ului, de la rambursări şi deduceri ale taxei la sume pentru care se datorează TVA. Prin hotărârea luată în cauza C-242/19, Curtea a stabilit că Fiscul român nu poate refuza rambursarea de TVA unui nerezident pe motivul neînregistrării în scopuri de TVA la noi în ţară, astfel că legislaţia naţională este contrară celei europene şi trebuie adaptată corespunzător.
Decizia CJUE este cu atât mai importantă cu cât, în practică, sunt mulţi alţi contribuabili cărora li s-au respins cererile de rambursare în baza aceluiaşi motiv care se dovedeşte a fi contrar legislaţiei europene şi principiilor fundamentale în materie de TVA, aspect confirmat pentru MEDIAFAX de Emanuel Băncilă, avocatul care a condus echipa ce a reprezentat firma păgubită de ANAF în faţa CJUE.
„Ca atare, sperăm ca până la modificarea legislaţiei naţionale, organele fiscale sa ţină cont de concluziile deciziei CJUE din prezenta cauză şi să nu ne mai confruntăm cu situaţii de respingere a TVA la rambursare în baza acestui motiv nelegal. Relevanţa acestui caz este dată în special de caracterul repetitiv al acestor cereri de rambursare formulate de catre contribuabilii nerezidenţi, în sensul în care, de regulă, activitatea economică a respectivului contribuabil implică achiziţii regulate de pe piaţa românească, ce duc la formularea de cereri de rambursare a TVA în mod recurent”, a explicat Emanuel Băncilă.
Cum deciziile Curţii sunt obligatorii pentru toate instanţele din UE care se pot confrunta cu situaţii asemănătoare, specialiştii se aşteaptă ca autorităţile fiscale de la noi să le respecte şi să modifice corespunzător legislaţia fiscală.
„În general autorităţile române se conformează deciziilor CJUE şi modifică legislaţia naţională chiar dacă nu sunt de acord cu interpretarea Curţii Europene. În caz contrar, România riscă declanşarea procedurii de infringement”, spune Emanuel Băncilă, cel care speră ca, până la modificarea Codului fiscal, ANAF-ul să ţină cont de concluziile formulate de Curtea de Justiţie, iar în practică să nu mai apară cazuri asemănătoare cu cel prezentat.
În alte decizii recente, care vizează direct autorităţile fiscale din România, CJUE a stabilit că:
– unei societăţi trebuie să i se permită corectarea facturilor şi a declaraţiilor fiscale, dacă firma a făcut operaţiuni care s-au dovedit ulterior a fi acoperite de taxarea inversă, pentru a obţine rambursarea TVA-ului plătit fără a fi datorat.
– deducerea TVA trebuie permisă în baza unei simple facturi, fără a se mai cere alte acte doveditoare. Astfel, dacă ANAF nu are dovezi concrete că la mijloc este o operaţiune fictivă, atunci deducerea de TVA trebuie aprobată în baza facturii fiscale.
– dacă o firmă inspectată fiscal cu privire la TVA n-are acces la informaţiile din dosarul său de la Fisc, instanţa poate anula decizia autorităţilor fiscale de a impune obligaţii de plată.
Până la modificarea Codului fiscal, printr-o lege votată în Parlament sau o ordonanţă adoptată de Guvern, firmele ce se consideră nedreptăţite de ANAF se pot adresa instanţelor de judecată, invocând deciziile luate de CJUE.