• Aproximativ 50% din afgani supraviețuiesc în condiții de sărăcie.
  • Un studiu al FMI asupra Afganistanului din luna iunie a conturat un context financiar alarmant.
  • În anul 2001, Statele Unite au invadat Afganistanul ca reacție la atentatele din 11 septembrie ale organizației teroriste Al-Qaeda.

Economia Afganistanului este în colaps. Odată cu preluarea puterii de către talibani, rezervele afgane din SUA au fost înghețate. Mai mult, Banca Mondială spune că, în prezent, sărăcia și lipsa de dezvoltare sunt extrem de răspândite în Afganistan, ca o consecință a unui conflict de durată. Este vorba de perioada dinaintea pandemiei de COVID-19, scrie al-monitor.com.

Aproximativ 50% din afgani supraviețuiesc în condiții de sărăcie. În conformitate cu Banca Asiatică de Dezvoltare, șomajul înregistrat este de 11,7%, dar se crede că este mult mai mare.

34,3% din afganii care muncesc au un salariu mai mic de 1,90 dolari pe zi. În Afganistan trăiesc 37 de milioane de persoane, iar 46% din totalul populației are sub vârsta de 15 ani.

Recomandări

PUTIN DISCUTĂ CU FICO
BIBI AMENINȚĂ REBELII HOUTHI
CIOLACU: AVEM COALIȚIE
FONTANA DI TREVI SE REDESCHIDE
ZELE CREDE-N ADERARE
NEGOCIERI FĂRĂ SFÂRȘIT

Un studiu al FMI asupra Afganistanului din luna iunie a conturat un context financiar alarmant. „Pandemia a impus o taxă socio-economică grea”, a raportat FMI, și „a forțat mii de oameni să trăiască în sărăcie, a întârziat progresul spre autonomie și a cauzat o pierdere permanentă de producție”.

Ce legături au Al-Qaeda cu talibanii?

În anul 2001, Statele Unite au invadat Afganistanul ca reacție la atentatele din 11 septembrie ale organizației teroriste Al-Qaeda. Această rețea este bănuită că ar fi ucis 2.605 americani și ar fi rănit 6.000 de persoane. La momentul în cauză, liderii Al-Qaeda se aflau în Afganistan, aflați sub protecția guvernării talibane a fostului Emirat Islamic al Afganistanului.

După o serie de discuții purtate cu reprezentanții guvernului Trump, purtate în 2020, organizația talibană a fost de comun acord să nu mai dea din nou protecție grupării teroriste. Prin acordul SUA-Taliban din februarie 2020, aceștia s-au asigurat că talibanii nu o „să permită nici unuia dintre membrii săi, altor persoane sau grupuri, inclusiv Al-Qaeda, să folosească teritoriul Afganistanului pentru a amenința securitatea Statelor Unite și a aliaților lor”.

În raportul Consiliului de Securitate al ONU din luna iunie s-a observat o puternică agravare a securității în Afganistan. A fost marcată o creștere a atacurilor teroriste și a atentatelor de mare anvergură, precum și o prezență de aproximativ 10.000 de combatanți externi și în jur de 2.000 de teroriști ai Statului Islamic Khorasan. Cu toate acestea, conform informațiilor de la Al-monitor, talibanii nu au o relație deschisă cu Statului Islamic Khorasan, deoarece au fost numeroase conflicte între cele două tabere.

Conform specialiștilor, Al-Qaeda a avut o prezență îndelungată în Afganistan, iar cu prilejul revenirii la putere a talibanilor, formațiunea teroristă se poate întoarce înapoi în această țară, dacă le va permite noul regim taliban.

Ce intenții are Iranul?

Cu toate că, Iranul pare că nu dă nici un semn cu privire la situația din Afganistan, nu trebuie să ignorăm faptul că, această țară împarte cu Afganistanul o graniță de 920 de kilometri care necesită o oarecare atenție.

Conform informațiilor transmise de către Pentagon în luna aprilie, Iranul a furnizat un „sprijin calibrat talibanilor”, în timp ce a întreținut legături strânse cu guvernul afgan. Această abordare de a păstra relații de la guvern la guvern, în timp ce își conservă propria influență asupra unor grupuri transnaționale puternice, este asemănătoare cu abordarea sa în Irak. În acest stat, Teheranul are o relație de colaborare în mod formal cu Bagdadul, menținând în schimb o influență asupra unor miliții.

În cursul ultimelor luni, Teheranul și-a sporit relațiile cu talibanii, găzduind în iulie o delegație talibană și una guvernamentală, cu scopul de a intensifica poziția de mediator și intermediar a Iranului.

În mod ironic, Iranul are interese în Afganistan care sunt asemănătoare cu cele ale fostului său dușman, Statele Unite, în special în combaterea traficanților de droguri la nivel global care își au rădăcinile în Afganistan și a Statului Islamic din Khorasan.

De asemenea, Iranul, a cărui populație cuprinde și 3 milioane de afgani, este îngrijorat de o nouă creștere a traficanților. Controlul taliban din SUA a dus la creșterea „rezistenței” precum și a grupurilor extremiste dincolo de granițele țării.

Organizațiile teroriste se inspiră de la evenimentele din Afganistan

Secretarul executiv al Hezbollah (Partidul lui Dumnezeu) din Liban, Hassan Nasrallah, a afirmat în această săptămână: „Odată cu înfrângerea SUA în Afganistan, ochii sunt acum ațintiți asupra ocupației americane din Irak și Siria. … Irakienii ar trebui, de asemenea, să se uite la experiența afgană și să reconsidere problema [prezenței] consilierilor și a forțelor de antrenament americane”. Astfel, Nasrallah instigă la haos și la lupta pentru putere în Siria și Irak, iar acest mesaj vine în timp ce SUA este preocupată de evacuarea din Afganistan.

Hamas (acronimul arab al Mișcării de Rezistență Islamică) a emis o comunicare în care afirmă că „sfârșitul ocupației SUA și a aliaților săi este o dovadă că rezistența populară, în principal poporul nostru militant palestinian, va triumfa și va atinge obiectivele de libertate și întoarcere”, după cum transmite Entsar Abu Jahal din Gaza.

Gruparea Ansar al-Islam asociată cu Al Qaeda, cunoscută și sub denumirea de Houthis, a privit retragerea SUA ca pe un posibil semnal de consolidare a puterii în Yemen, după cum informează Naseh Shaker din Sanaa.