- Un tribunal din Myanmar a condamnat-o pe liderul demis Aung San Suu Kyi la încă patru ani de închisoare, după mai multe serii de procese.
- Femeia a fost reținută de la lovitura de stat militară din februarie anul trecut și se confruntă cu aproape o duzină de acuzații, pe care le neagă în totalitate.
- Suu Kyi a fost condamnată pentru prima dată în decembrie și a primit o pedeapsă redusă de doi ani de închisoare.
Aung San Suu Kyi, câștigătoare a Nobel-ului pentru Pace, a fost încarcerată pentru încă patru ani. Un tribunal din Myanmar a condamnat-o pe liderul demis Aung San Suu Kyi la încă patru ani de închisoare, după mai multe serii de procese. Ea a fost condamnată pentru posesie și import ilegal de walkie-talkie și pentru încălcarea regulilor COVID-19.
Suu Kyi a fost condamnată pentru prima dată în decembrie și a primit o pedeapsă redusă de doi ani de închisoare. Femeia a fost reținută de la lovitura de stat militară din februarie anul trecut și se confruntă cu aproximativ o duzină de acuzații, pe care le neagă în totalitate. Acestea au fost considerate la scară largă ca fiind nedrepte.
Se crede că acuzațiile de luni provin din momentul în care soldații i-au percheziționat casa în ziua loviturii de stat dată de forțele conduse de generalul Min Aung Hlaing, când au declarat că au descoperit dispozitivele. Procesul de luni din capitala Nay Pyi Taw a fost închis pentru mass-media, iar avocaților doamnei Suu Kyi li s-a interzis să comunice cu mass-media și cu publicul. Cea mai recentă sentință îi va aduce pedeapsa totală de închisoare la șase ani.
Human Rights Watch a calificat procedurile judiciare drept un „circ în sala de judecată, cu proceduri secrete pe baza unor acuzații false pentru ca Aung San Suu Kyi să rămână în închisoare pe termen nelimitat”.
Preluarea puterii de către armată în Myanmar în februarie anul trecut a avut loc la câteva luni după ce Liga Națională pentru Democrație (NLD) a doamnei Suu Kyi a câștigat detașat alegerile generale din noiembrie 2020. Armata a acuzat fraudă electorală în această victorie, însă observatorii electorali independenți au declarat că alegerile au fost în mare parte libere și corecte.
Lovitura de stat a declanșat demonstrații pe scară largă, iar armata din Myanmar a luat măsuri drastice împotriva protestatarilor, activiștilor și jurnaliștilor pro-democrație. Suu Kyi este una dintre cele peste 10.600 de persoane arestate de junte din februarie și cel puțin 1.303 persoane ucise în timpul demonstrațiilor, potrivit grupului de monitorizare Asociația de asistență pentru prizonierii politici.
Se crede că, dacă va fi găsită vinovată de toate acuzațiile care i se aduc, doamna Suu Kyi ar putea fi încarcerată pe viață.