- Printre obiectivele Germaniei, se numără și crearea a șase unități de drone kamikaze
- Germania dorește să producă baterii cu rază lungă de acțiune până în 2030
- Un raport, de la începutul acestei luni, arată că Germania nu este pregătită să facă față unui război modern
- Germania are un angajament față de NATO: să pună la dispoziția alianței 10 brigăzi militare până în 2030
- Recent, Germania a anunțat și introducerea unui serviciu militar voluntar
- Armata germană are acum 182.000 de militari și vrea să ajungă la 260.000 în viitor
- După aproape 4 ani de război în Ucraina, România abia acum dispune de un sistem antidrone operaționalizat
- Sistemul MEROPS este un sistem dat de americani românilor și polonezilor
- Franța va începe de anul viitor serviciul militar voluntar
- Franța vrea să atragă 3.000 de persoane pe an în programul de serviciu voluntar
Pe fondul unor amenințări tot mai dese pe teritoriul Europei din cauza dronelor care intră ilegal în spațiul aerian european și survolează deasupra unor obiective importante, țările europene se dotează cu drone. Cea mai recentă țară care a făcut un anunț în acest sens este Germania, care transmite că vrea să stabilească șase unități militare care să se ocupe doar de doborârea dronelor inamice.
La celălalt capăt al continentului, Turcia se dotează și ea cu sisteme antiaeriene pentru sistemul Steel Dome. Și acum, ne întrebăm: ce face România în acest domeniu, mai ales că doar în ultima lună au avut loc 7 incidente cu drone care se apropiau de spațiul aerian românesc sau chiar au trecut granița cu România.
Care sunt planurile Germaniei și de unde această nevoie de unități de drone?
Germania vrea să facă șase unități de drone kamikaze și să producă baterii cu rază lungă de acțiune până în 2030. Asta după ce un raport recent arăta că Germania nu este pregătită să facă față unui război modern. Să nu uităm că Germania are și un alt angajament, de a pune la dispoziția NATO 10 brigăzi militare până în 2030. Recent, Germania a anunțat și introducerea unui serviciu militar voluntar. Armata germană are acum 182.000 de militari și vrea să ajungă la 260.000.
Toate statele europene realizează că trebuie să crească apărarea, să se doteze. Iar dronele sunt cele mai folosite echipamente militare pe câmpul de luptă din Ucraina – au distrus cu dronele interceptoare care costa 2.000-3.000 euro, 1.500 de drone rusești.
Și țările de pe partea cealaltă a continentului, Turcia de exemplu, se înarmează cu sisteme antiaeriene pentru Steel Dome. Vorbim de sisteme de lansare de rachete, radare și senzori.
Și Europa vrea să facă un scut de drone pe flancul estic, compus din drone interceptoare, care să înlocuiască folosirea de rachete scumpe pentru doborârea unor drone ieftine.
Cum stă România la acest capitolul drone și război modern?
România abia de ieri dispune de un sistem antidrone operaționalizat, după aproape patru ani de război în Ucraina, în care importanța dronelor s-a subliniat din anul 2 de conflict. Sistemul MEROPS este un sistem dat de americani românilor și polonezilor, deși costă doar 15.000 de euro și România putea să îl achiziționeze înainte, nu să aștepte – pentru că există promisiuni în acest sens, prin SAFE și colaborare cu Ucraina (deși România a mai abandonat o colaborare cu Ucraina înainte).
Ieri, Nicușor Dan spunea că incidentele cu dronele rusești, zeci de cazuri, au fost „accidente, nu provocări”, deși până și alte state au vorbit despre aceste cazuri ca despre provocări. Îndemnarea la calm și necondamnarea în acest caz provoacă confuzie și împing societatea să condamne programele de înarmare în derulare sau pregătirea populației pentru un posibil conflict, așa cum s-a cerut în CSAT.
De asemenea, ieri, Ionuț Moșteanu spunea că dacă ne-am confrunta cu 50 de drone care intră în spațiul aerian românesc, s-ar declanșa Articolul 5 al NATO, deși la polonezi nu a fost cazul…NU AȘA FUNCȚIONEAZĂ ARTICOLUL 5!
Tot el spunea că nu poti să cumperi drone să le ții pe raft, că tehnologia avansează imediat pe câmpul de luptă. E adevărat. Dar nici să nu cumperi deloc nu e o soluție.
Franța a anunțat azi introducerea serviciului militar voluntar. Programul României este în pericol din cauza tăierilor cheltuielilor ministerelor cu 10%. Va supraviețui programul?
Franța începe de anul viitor serviciul militar voluntar. Vrea să atragă 3.000 de persoane în program pe an, 10.000 până în 2030. Un obiectiv mai realist decât al MAPN (10.000 pe an). Voluntarii se vor pregăti 10 luni, o lună de teorie și 9 de practică. Primesc 800 de euro brut pe lună și alte bonusuri plus reducere bilete tren.
În România, programul este dezbătut în Senat, dar este în pericol din cauza acestor tăieri de cheltuieli bugetare. Ilie Bolojan nu vrea scutirea structurilor de forță de la aceste tăieri, deși Moșteanu a insistat că acest lucru ar putea afecta chiar și acest program. România se confruntă cu o problemă pentru că din rezerva generală vor ieși, în următorii ani, peste 100.000 de mii de oameni, pentru că îndeplinesc vârsta limită.
