- CSM a dat aviz negativ legii pentru pensiile magistraților
- Premierul Bolojan convoacă vineri ședință de Guvern în care să adopte proiectul de lege
- Avizul CSM pentru legea pensiilor magistraților are caracter consultativ
- 28 noiembrie este termenul limită impus de Comisia Europeană, altfel România pierde 231 mil. de euro
- Reforma pensiilor va fi trimisă în Parlament după ce va fi adoptată de Guvern
- Proiectul pensiilor magistraților va putea fi contestat apoi de partide, CCR sau Președinte
Ce doare mai tare? Că România mai pierde 231 de milioane de euro ca urmare a faptului că Guvernul Bolojan s-a încurcat cu legea pensiilor pentru magistrați sau că reformele în sine stau pe loc? Azi observăm ca ambele lucruri sunt de actualitate. Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ pentru proiectul lui Bolojan, care, dacă nu trecea până pe 28 noiembrie – adică mâine – însemna
că – drept pedeapsă – Comisia Europeană ne taie 231 de milioane de euro din PNRR.
Bolojan nu stă pe loc. Convoacă mâine ședință de Guvern în care vrea să adopte proiectul de lege – dincolo de avizul negativ CSM, care este consultativ.
Ce înseamnă să nu ții cont de un aviz consultativ? Poți trece peste? Care pot fi consecințele?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Da, aviz consultativ înseamnă doar că trebuie solicitat, trebuie să existe la dosar, să spunem așa, dar poți să nu ții seama de conținutul lui. În cazul de față, CSM spune că acest proiect de lege este în continuare neconstituțional, că afectează independența justiției și că măsurile în sine nu sunt raționale.
Toate astea le spune într-un mod organizat și motivat, exact cum au făcut-o și în prima încercare de a trece această lege. Avizul negativ nu înseamnă nimic, Guvernul poate să meargă mai departe cu procedura angajării răspunderii Guvernului în Parlament.
Probabil că acest lucru se va întâmpla marți cel mai devreme, pentru că pe 1 Decembrie avem zi liberă, urmând ca undeva spre sfârșitul săptămânii viitoare, legea să fie considerată adoptată de Parlament, în procedura aceasta de urgență a angajării-răspundării și cu siguranță după aceea vom aștepta împreună mult timp, cred eu, la Curtea Constitțională să aflăm împreună dacă într-adevăr acest proiect de lege este constituțional sau nu. Pentru că, până acum, Curtea Constitțională nu s-a pronunțat pe fondul reglementarii, s-a pronunțat doar pe formă.
Urmează să analizeze acest lucru ca urmare a unei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ceea ce e posibil să ne ducă cel mai devreme spre sfârșitul lunii decembrie, iar dacă e să privim realist, poate chiar în ianuarie să avem o decizie a Curții Constituționale”.
Mai putem vorbi despre ce rol mai are Parlamentul?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Nu, în sensul în care această procedură de angajare a răspunderii Guvernului nu înseamnă altceva decât o asumare de către Guvern a rolului de leguitor pe care trebuia să-l aibă Parlamentul. În mod normal, potrivit Constituției, acest lucru ar trebui să întâmple doar în situații extrem de urgente și extrem de rar, să spunem așa, pentru că până la urmă, principalul legiuitor sau singurul legiuitor a României trebuie să fie Parlamentul.
Constituția permite, Guvernul abuzează într-adevăr de această procedură pentru că, uitați, suntem la a nu știu câtă asumare a răspunderii în Parlament și înțeleg că nici nu s-a terminat, că vom avea și altele pe Pachetul 3 și așa mai departe. Din păcate, singura autoritate care poate să cenzureze acest lucru, deci această apetență de a legifera peste Parlamentul a Guvernului, este Curtea Constituțională care până acum nu a făcut-o. Nu știu dacă o va face și de data aceasta”.
Poate fi ședința de Guvern de mâine doar un pretext de a păcăli Uniunea Europeană pentru ca mai apoi, eventual, legea să pice din nou la CCR și să devină practic nulă?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, eu cred că chestiunile astea tipic românești nu țin la Comisia Europeană. Ei s-au învățat cu noi, cred că știu cum să evalueze șansele ca un proiect să intre sau nu în vigoare. O lege intră în vigoare în momentul în care este publicată în Monitorul Oficial. Când vor fi aceste discuții la Comisia Europeană, e evident că această lege nu va fi publicată în Monitorul Oficial; probabil că va fi pe undeva pe circuit, pe la Curtea Constituțională. Asta pe de-o parte.
Pe de altă parte, contrar a ceea ce am văzut, că a tot transmis Guvernul pentru a ne încuraja, să spunem așa, și anume că ar exista o anumită marjă în aprecierea Comisiei Europene.
Termenul acesta de șase luni este prevăzut într-un regulament, care este un act oficial al Uniunii Europene și care produce efecte de drept. Acolo se spune cât se poate clar un termen de șase luni. În momentul în care nu ai îndeplinit ceea ce trebuia să îndeplinești în cele șase luni, efectele se produc de drept.
Sigur, noi sperăm cumva că vor reuși să negocieze ceea ce cred eu că nu e de negociat – că nu mai ai ce – și că nu vom pierde acești bani. Dar pe de altă parte, și am mai tot spus-o, vom afla cu toții că de fapt de legea aceasta nu erau legați acei bani.
Adică îi vom pierde, cu siguranță îi vom pierde, e aproape o certitudine că îi vom pierde, alături de alți bani de pe la alte jaloane.
Deci probabil că vom pierde undeva 400-500 de milioane, mi-e greu acum să evaluez exact. Dar în ce privește acest jalon, vă asigur că banii nu erau legați strict de această lege privind magistrații.
A fost pur și simplu un pretext pentru Guvern, pe de o parte de a pune presiune pe Justiție, respectiv pe Consiliul Superior al Magistraturii să dea avizuri repede, iar pe de altă parte pentru a arăta cu degetul un vinovat. Și „vinovatul” cel mai la îndemână în această situație sigur că erau magistrații care țin de pensiile lor și nu sunt de acord să fie tăiate”.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului spune că sunt șanse ca România să nu piardă acești bani. Să credem pe cuvânt Guvernul?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Da, nu putem decât să-i credem pe cuvânt, dar eu vă spun că nu. Mai ales că dacă ar sta lucrurile așa, ar trebui să ne spună că, de exemplu, și pentru blocarea numirilor la Hidroelectrica, care e pe un alt jalon, dar cu termen tot mâine pe 28. Mâine se împlinește și acest termen, numirile la Hidroelectrica au fost anulate, probabil că n-a ieșit cine trebuia și tocmai de aia s-au anulat. Acolo vedeți că nu mai e același optimism. Acolo ni se spune foarte clar, da, va exista o corecție din partea Comisiei Europene, ne vor reduce câteva zeci de milioane, aferente obiectivelor pe care nu le-am îndeplinit.
Pe lângă Hidroelectrica mai sunt și alte câteva companii din acestea de stat. Da, vedem că Hidroelectrica e cercetată acum. Dacă-mi permiteți, Comisia s-ar putea să nu se pronunțe foarte repede.
Și eu cred că pe asta se bazează Guvernul și politicienii când încearcă să ne prezinte lucrurile puțin într-o lumină mai bună. Probabil că nu se vor pronunța foarte repede și nu vom afla foarte repede dacă banii au fost acum anulați.
Există o perioadă de regulă până în două luni, maximum, mă rog, astea sunt reglementările. Dar știți cum este în România, până la anul când se împlinesc două luni se pot întâmpla multe și mai ales, în general, noi uităm foarte, foarte repede vinovățiile politicienilor și inclusiv ale guvernanților când e vorba de bani pierduți. Se creează un automatism, o obișnuință. L-ai iertat odată, l-ai iertat a doua oară, ce să mai faci? Îl mai ierți încă o dată”.
Dumneavoastră vorbeați și despre o sumă de 800 de milioane de euro din bani europeni pe care ar urma să o piardă România pentru numirile de la mama companiilor guvernamentale, AMEPIP. Cum cântăriți acum șansele?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Pe cele trei jaloane, nouă ni s-au suspendat fonduri în valoare de 869 milioane de euro. Până acum, în spațiu public, nu s-a vorbit decât de acești 230 de milioane de la pensiile magistraților, să spunem. Nu s-a vorbit absolut deloc de diferența, care e mult mai mare, pe celelalte două jaloane.
Astăzi, Guvernul pare că a rezolvat unul din aceste jaloane. Respectiv, avem o conducere nouă numită prin Monitor Oficial la AMEPIP. Deși ea e contestată în justiție și teoretic, nu știm exact dacă așa vor rămâne lucrurile, ne-am îndeplinit până pe 28 unul din aceste jaloane. Nu ne-am îndeplinit în același timp pe celălalt jalon cu privire la numirile în Consiliul de Administrație din companiile de stat din energie.
Acolo lucrurile sunt clare și undeva la jumătate am reușit să facem numiri, ca atare vor exista corecții.
Per total, vom ajunge undeva la o pierdere de, nu știu, 400-500 de milioane sau ceva de felul acesta, aferente tuturor celor trei jaloane”.
Cum va fi relația CSM-Guvern, acum că Odagiu e Președinte CSM?
Toni Neacșu, fost judecător CSM: „Bun, în primul rând, că a fost singurul candidat, deci era ușor să iasă domnul Odagiu și să se confirme ceea ce noi vorbeam ieri. Dar e important totuși să spunem în general, în spațiu public, că practic nu e vorba de alegere acolo. Pur și simplu își desemnează un coleg care să ducă un an de zile această demnitate importantă de Președinte, care e una pur reprezentativă, pur și simplu reprezintă Consiliul Superior al Magistraturii, nimic mai mult. Adică nu e o funcție de conducere neapărat. În mod cert, domnul Odagiu moștenește o situație foarte, foarte proastă, pentru că conflictul acesta dintre Guvern și Magistratură, în general, și CSM implicit, a ajuns la un nivel absolut periculos pentru buna funcționarea lucrurilor, în general, în statul nostru, din punctul meu de vedere.
Deci moștenește o situație absolut dezastroasă. Așa cum îl cunosc eu pe dumnealui și cum s-a manifestat în spațiu public, nu va fi mai blând decât a fost vechea conducere și în niciun caz nu va putea să fie mai blând decât este CSM în ansamblu său.
El este un organism colegial și, ca atare, Președintele nu poate face altceva decât să exprime ceea ce decide partea majoritară, să spunem, exprimată în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Va fi o perioadă dificilă pentru că și din punctul meu de vedere, ofensiva aceasta a Guvernului, inclusiv legislativă, la adresa Justiției, nu se va încheia.
Mai ales că nu văd acele semnale de pace, să spunem așa, despre celelalte putere ale statului care ar fi putut fi făcute, de exemplu, astăzi, dacă Președintele României citea acea dispoziție din Constituție care spune că poate participa la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii. Dar nu a participat, deși, repet, ar fi fost un bun moment să arate sau măcar să încerce să medieze ceea ce evident este un conflict între Guvern și puterea judecătorească, autoritatea judecătorească în general”.
