- Ionuț Moșteanu și-a dat demisia în urma scandalului cu studiile din CV
- Moșteanu a promis o armată de 120.000 de militari, sisteme antiaeriene, tancuri și o corvetă din Turcia
- Noul ministru al Apărării trebuie să orienteze achizițiile către drone și sisteme autonome
- 5/10 români cred că Armata nu va rezista unui conflict major nici măcar 48 de ore
- CSAT a aprobat luni proiectele pe care Guvernul României vrea să le finanțeze prin SAFE
- Prin programul SAFE de apărare a UE, România va primi 16 miliarde de euro
- Fondurile vor fi destinate în proporție de 75% pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, și-a anunțat astăzi demisia. Lasă un minister bogat în investiții, dar cu probleme atât de mari încât jumătate din populația României crede că Armata nu va rezista unui conflict major nici măcar 48 de ore, conform unui sondaj Avangarde, cu atât mai puțin să câștige viitorul conflict. Neputința în doborârea dronei rusești care a survolat cinci județe până a căzut singură într-o curte din județul Vaslui a atras numeroase critici.
Ce Armata lasă în urmă ministrul Moșteanu? Ce promisiuni a făcut?
Moșteanu a promis că în această toamnă vor fi semnate contractele pentru sistemele de rachete cu rază mică și foarte mică, acele SHORAD-SHORAD. E un contract care este pe licitație, a durat mai bine de 2 ani. Contractul este la începutul anului cumva pe rol.
A trecut toamna, astăzi a fost ultima zi lucrătoare de toamnă și nu s-a întâmplat nimic, nici nu mai avea cum.
Armata Română a semnat contracte de peste 20 de miliarde de euro în ultimii 8 ani, dar nu a fost deloc coerență. Am început cu cele mai scumpe sisteme anteriene, PATRIOT, dar n-am luat sisteme mult mai ieftine ca să le protejeze pe acestea.
De asemenea, nimănui nu i-a trecut prin cap că ar trebui să luăm și tunuri antiaeriene pentru a doborî dronele.
Dacă ne uităm la Forțele Navale, acolo situația este și mai dezastruoasă. De 5 ani de zile Ministrul Apărării Naționale are bani să cumpere nave, să le facă în țară, în România, dar licitațiile au fost zăpăcite, și acum se vrea să se cumpere o corvetă din Turcia. Ministrul Apărării Național Mosteanu a mers pe această variantă – cumva lăsată moștenire de fostul Ministru al Apărării.
O altă promisiune făcută de Moșteanu a fost creșterea efectivelor Armatei la 120.000 de militari, de la 70.000 cât sunt acum. Era o măsură binevenită – dacă ar fi fost trecută și în Strategia Națională de Apărare a țării 2025-2030. Acolo este trecut doar că pozițiile libere din statele de organizare vor fi completate.
Deci nu spune nimic despre acest lucru și, în puținul timp în care a stat totuși la Ministerul Apărării Naționale, doar 5 luni, nu s-a văzut acea dorință de restructurare.
Toate ministerele Apărării Naționale – inclusiv Pentagonul – toate restructurează zona administrativă pentru a fi mai mulți bani pentru zona operativă. La noi, la Ministerul Apărării Naționale, zona administrativă încă este rămasă din perioada comunistă.
Avem dansatori profesioniști, balerini profesioniști, avem fotbaliști și alți sportivi profesioniști. Nu vezi în Armata Americană, care are un trilion buget, astfel de funcții pentru profesioniști.
De asemenea, toate Armatele lumii au redus numărul funcțiilor pentru civili. Nu acest lucru s-a întâmplat și în Armata României. Trebuie o reformă serioasă în zona administrativă. Nu mai există o armată în lumea asta care să aibă mai multe licee militare decât brigăzi mecanizate sau mai multe unități de învățământ superior decât brigăzii mecanizate. Trebuie să facă ordine în Armată.
Ar fi fost o poziție bună să facă, mai ales că asta am așteptat cu toții – ca acest Guvern să înceapă să facă ordine în administrația centrală, dar nu s-a întâmplat până acum.
Care sunt provocările pentru noul ministru al Apărării – mai ales pe termen scurt?
Pe termen scurt, noul ministru trebuie să ia toate contractele de achiziție la mână, să facă ordine, să le prioritizeze.
De aproape 4 ani de zile avem o război la graniță. Vedem acolo că dronele și sistemele autonome joacă rolul principal. Noi românii ce facem? Mergem mai departe cu un contract de 8 miliarde de euro pentru tanc, în jur de 30 de milioane de euro un tanc, care poate fi distrus cu o dronă de 300 de dolari – în timp ce militarii nu au armamente individuale, nu au o strategie de luptă cu drone și de achiziție de astfel de drone și nu au sisteme și nici cunoștințe cum să se apere de acest război al dronelor.
Deci trebuie o reformă în achiziții, o reformă în pregătirea militarilor și o reformă în structura de forțe armate, deoarece cu două divizii, 20.000 de militari, aperi cel mult un județ de graniță, dar în niciun caz tot teritoriul României.
Armata României trebuie să-și mărească efectivele.
