- Aderarea poate aduce o creștere de până la 2% a PIB-ului României dacă vom profita.
- Beneficiile sunt de 3 tipuri: avantaje economice, climat social, beneficii politice.
- Sectorul transporturilor, producția industrială, turismul și agricultura sunt principalii beneficiari.
Azi ai aflat. E oficial, România aderă complet la spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2025. Decizia luată azi în Consiliul JAI are beneficii majore pentru tine. Aderarea poate aduce o creștere de până la 2% a PIB-ului României dacă vom profita pe deplin de acest moment.
Advertisment
Care sunt beneficiile din punct de vedere al celor 3 categorii: economic, social și politic?
„Cred că este important să le explicăm românilor tocmai beneficiile aderării la zona de liberă circulație. Primul aspect este aspectul economic. Există un potențial de creștere a produsului intern brut de aproximativ 2% ca urmare a aderării României la spațiul Schengen.
Sunt mai multe sectoare care ar putea să beneficieze de pe urma acestei aderări: zona de agricultură, de transport, zona de turism, zona de producție industrială. Foarte important este cum se mișcă și mediul de afaceri, dar și cum sunt evoluțiile pe piața internă europeană. Vom putea exporta mai ieftin, importa mai ieftin. Ceea ce, de asemenea, este un beneficiu pentru români , pentru că ar putea să scadă automat și costurile anumitor produse.
Recomandări
Avem un beneficiu social, mai multă coeziune. Românii se vor simți iată cetățeni europeni cu drepturi depline. Pașaportul românesc va avea o valoare mai mare în zona de liberă circulație. Călătorim mai ușor. România va fi mai atractivă pentru investiții, pentru turiști. Este un lucru important după 13 ani de așteptare. Și în sensul acesta, trebuie să spun că România va fi și mai sigură. Vom investi suplimentar în securizarea României, protejarea funcționării interne a României.
A treia componentă este componenta politică, pe care nu o putem ignora în contextul actual. Antieuropenii iau spus în ultimele luni că România nu va intra în spațiul Schengen, că Europa nu ne vrea. Iată, Europa ne vrea. Iată, am intrat în spațiul Schengen. Ne-am comportat așa cum trebuie. Am fost curajoși, puternici. România este puternică și influentă în lumea europeană. Am stat drepți, nu cum spuneau ei că nu stăm.
Am obținut acest obiectiv, demonstrând că dacă abordăm lucrurile cu seriozitate, cu profesionalism, cu o strategie bună, putem să ne atingem obiectivele în plan european. Locul României este în Uniunea Europeană. Iată, izolarea, de fapt, ne-ar aduce mai multe greutăți. Am câștigat un drept care poate să dispară dacă vocile anti-europeane vor câștiga teren și ne vor împinge în afara Uniunii Europene.”, a declarat Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, pentru Aleph News.
În ce direcții ar trebui să investim resurse – infrastructură, digitalizare, relații comerciale – pentru a valorifica pe deplin oportunitățile oferite de Schengen?
„Cred că trebuie să investim foarte mult în zona de infrastructură pentru ca transportul să-și atingă potențialul economic pe care îl are în economia națională și să putem exporta mai ușor.
Cred că trebuie să investim în zona industrială, în capacități industriale pentru România. Acum România poate fi atractivă pentru aceste tipuri de investiții. Produsele noastre vor ajunge mai rapid în vestul Europei. La fel și pe zona de agricultură, în zona de stocare și export, în prelucrare de asemenea este extrem de relevant.
Cred că vor fi niște zone economice care se vor dezvolta în zonele transfrontaliere, cu Ungaria sau cu Bulgaria. Trebuie să vedem cum abordăm această situație pentru ca România să fie polul economic în aceste zone transfrontaliere care se vor dezvolta și care au bani europeni special alocați în această direcție.
De asemenea, să investim pe zona de comerț, pe export. Cred că trebuie să fim foarte prezenți în piața comună europeană. Ne-am prezentat oferta, acum putem câștiga teren. Exemplul pe care-l dau eu ori este că polonezii au câștigat mult din piața europeană agricolă, de exemplu, pentru că au fost în spațiul Schengen.
Mărul polonez ajunge pe raftul consumatorilor din Germania mult mai ieftin decât mărul românesc, pentru că nu eram în spațiul Schengen. Acum o să fim și noi competitivi. Așa că haideți să fructificăm acest moment. Foarte important ca aceste rețele comerciale să fie coordonate de actori care sunt relevanți în România. Aceasta este necesară ca să avem un control asupra mărfurilor, costurilor lor și accesului pe piață.”, a mai adăugat acesta.