- Danemarca a încetat să mai administreze cetățenilor săi vaccinul Oxford-AstraZeneca, iar pentru cele 52.249 de doze neutilizate și-au manifestat interesul Republica Cehă, Estonia, Letonia și Lituania
- Situația este similară în toată Europa, unde mai multe țări au interzis utilizarea vaccinurilor Oxford-AstraZeneca și Johnson & Johnson la persoanele în vârstă
- În SUA, peste 20% din vaccinurile livrate nu au fost încă administrate
- Până la sfârșitul anului 2021, sistemul Covax, care implică redistribuirea vaccinurilor de rezervă din țările bogate către cele sărace, speră să livreze peste două miliarde de doze oamenilor din 190 de țări
Unele țări se întreabă ce să facă cu dozele pe care le-au comandat, dar pe care nu le mai pot folosi, în urma preocupărilor legate de riscurile folosirii acestora., scrie BBC News. Mai multe țări au restricționat utilizarea vaccinurilor Oxford-AstraZeneca (AZ) și Johnson & Johnson (J&J) pentru grupele de vârstă mai mici, din cauza unui risc scăzut de formare de cheaguri de sânge.
Danemarca a încetat să mai administreze vaccinul AZ complet, dând ocazia altor țări de a-și manifesta interesul pentru dozele neutilizate.
Republica Cehă s-a oferit să cumpere „toate vaccinurile AstraZeneca din Danemarca”. Și Estonia, Letonia și Lituania și-au exprimat interesul.
De ce unele țări nu mai folosesc dozele de vaccin cumpărate?
Există îngrijorări tot mai mari cu privire la cazurile uneori letale de formare de cheaguri de sânge, în special la persoanele mai tinere. Dar autoritățile de reglementare a sănătății din întreaga lume afirmă că riscul de îmbolnăvire cu Covid-19 este mult mai mare.
Pe baza datelor autorității de reglementare a medicamentelor din Marea Britanie, dacă 10 milioane de persoane ar primi vaccinul AZ, ar fi de așteptat ca 40 dintre ele să formeze cheaguri de sânge, iar 10 persoane să moară, ceea ce reprezintă o probabilitate de unu la un milion.
Riscul de efecte secundare grave de la vaccinul AstraZeneca comparat cu alte riscuri
O posibilitate într-un milion | 25 de ani | 55 de ani |
de a avea parte de vătămări grave din cauza efectelor secundare ale vaccinului | 11 la un milion | 4 la un milion |
de a muri cu Covid | 23 la un milion | 800 la un milion |
de a muri din cauza unui accident sau a unei răni | 110 la un milion | 180 la un milion |
de a muri într-un accident de mașină | 38 la un milion | 23 la un milion |
de a fi lovit de un fulger | 1 la un milion | 1 la un milion |
Sursa: Winton Centre for Risk and Evidence Communication Cambridge
Totuși, autoritatea daneză pentru sănătate a luat decizia de a întrerupe utilizarea vaccinului AZ. A spus că Danemarca are și alte vaccinuri disponibile, epidemia se află acolo sub control și acționează din prudență ca răspuns la un „risc cunoscut de efecte adverse severe”. Astfel, din Danemarca vor fi retrase din uz 2,4 milioane de doze de AZ .
De asemenea, este investigată și legătura între vaccinul J&J și formarea cheagurilor de sânge. Până la finalizarea controalelor de siguranță, în SUA, care comandase 100 de milioane de doze, aceste vaccinuri nu vor mai fi utilizate.
Utilizarea vaccinului J&J a fost suspendată și în Africa de Sud, unde vaccinul în cauză fusese ales după ce studiile au arătat că ar oferi o protecție mai mare împotriva unei variante locale de Covid-19.
Vaccinul AZ, care este mai puțin eficient împotriva acelei variante, nu a mai fost utilizat și Africa de Sud a vândut un milion de doze nefolosite în 14 țări africane.
Pot fi folosite aceste vaccinuri în alte părți?
Teoretic, da. Țările care nu mai folosesc anumite vaccinuri sunt dispuse să le vândă sau să le doneze.
Joi, directorul european al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Hans Kluge, a dat de înțeles că Danemarca încearcă să facă exact acest lucru.
„Am înțeles că ministerul afacerilor externe din Danemarca este gata, sau caută deja posibilități să împartă vaccinurile AstraZeneca în țările mai sărace”, a declarat Kluge. Și unii dintre vecinii Danemarcei s-au arătat dispuși să primească dozele nedorite de danezi.
„Avem mai puține vaccinuri decât numărul oamenilor care doresc să fie vaccinați”, a spus premierul lituanian Ingrida Simonyte.
Într-o postare pe Twitter, ministrul ceh de interne Jan Hamacek a spus că țara sa este interesată să „achiziționeze toate vaccinurile AstraZeneca din Danemarca”.
Încă nu se știe care vor fi deciziile Danemarcei în aceste condiții.
Aceste vaccinuri sunt păstrate în acest timp în depozite. Ambele vaccinuri, AZ și J&J, au avantajul că pot fi depozitate la temperatura frigiderului, făcându-le mai ușor de transportat decât vaccinul Pfizer, care trebuie depozitat la -70 grade.
Vaccinurile au însă și o dată de expirare, care variază în funcție de firma producătoare.
Câte vaccinuri sunt neutilizate?
Nu există o statistică la nivel global, dar datele regionale ne pot oferi o imagine. Danemarca a primit 202.920 doze de la AZ începând cu 15 aprilie, arată datele Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDP).
Dintre acestea, au fost administrate 150.671 de doze, rămânând deci 52.249 de doze neutilizate.
Situația este similară în toată Europa, unde mai multe țări au interzis utilizarea vaccinurilor AZ și J&J la persoanele în vârstă.
Doze totale de vaccin la 100 de persoane
Țări cu o populație de cel puțin un milion de oameni
Israel 118 Emiratele Arabe Unite 91 Chile 63 Regatul Unit 59 Bahrain 55 SUA 55 Serbia 42 Ungaria 42 Qatar 37 Uruguay 29
Notă: Vaccinările totale se referă la numărul de doze administrate, nu neapărat la numărul de persoane vaccinate
Sursa: Our World In Data, 12 aprilie
Datele de la Centrele SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor arată că multe state americane au și ele un surplus de doze.
Peste 20% din vaccinurile livrate nu au fost încă administrate, în state precum Alabama (37%), Alaska (35%), Vermont (27%) și Carolina de Nord (24%). În medie, 350.000 de doze sunt în surplus în fiecare zi, potrivit Bloomberg.
Experții în sănătate spun că dozele neutilizate arată că în unele zone sunt persoane care nu mai doresc să se vaccineze.
Distribuirea vaccinurilor la nivel mondial
Numărul de țări care utilizează fiecare vaccin
Oxford-AstraZeneca 110 Pfizer-BioNTech 78 Moderna 36 Sinopharm 28 Sputnik-V 22 Sinovac 18 Janssen 2 EpiVacCorona 1 Covaxin (Bharat Biotech) 1
Sursa: Our world in data, 9 aprilie
Există un mecanism de repartizare a vaccinurilor de rezervă?
Da, mecanismul numit Covax.
Este un sistem internațional care urmărește împărțirea echitabilă a vaccinurilor între toate națiunile, bogate și sărace. Este condus de OMS și implică Alianța Globală a Vaccinului (Gavi) și Coaliția pentru Inovații în Pregătirea Epidemică (Cepi).
Până la sfârșitul anului 2021, Covax speră să livreze peste două miliarde de doze oamenilor din 190 de țări. O parte a acestui sistem implică redistribuirea donațiilor de vaccinuri de rezervă din țările bogate către cele sărace.
De exemplu, Marea Britanie, care a comandat aproximativ 450 de milioane de doze, s-a angajat să doneze cea mai mare parte a surplusului său de doze către țările mai sărace. Și alte țări mai bogate au făcut astfel de gesturi de solidaritate cu cele mai sărace.
Cu toate acestea, s-au confruntat cu critici fiindcă, până în prezent, nimeni nu a explicat exact când vor avea doze de rezervă și câte intenționează să doneze.
Cel puțin pentru moment, țările bogate se concentrează pe vaccinarea propriilor populații, oferind în același timp fonduri pentru programul Covax.
Cum și când vor putea fi împărțite aceste vaccinuri de rezervă?
Acest lucru nu se știe încă.
BBC a întrebat Gavi dacă are o evidență a numărului de vaccinuri de rezervă pe care diferitele țări s-au angajat să le ofere Covax. Răspunsul primit a fost următorul:
„Având în vedere aprovizionarea limitată pe termen scurt, dozele donate din țări cu stoc în exces și alocate în mod echitabil prin Mecanismul Covax vor fi o parte importantă a soluției pentru un acces rapid și echitabil la vaccinuri la nivel global. Purtăm discuții cu mai multe țări cu venituri mai mari pentru distribuirea surplusului lor de doze și ne așteptăm să anunțăm curând primele noastre acorduri.”
Acordurile de partajare a vaccinurilor de rezervă sunt în curs de desfășurare, dar nu se știe încă concret care sunt țările care vor primi doze și câte doze vor primi, o situație care îi nemulțumește pe mulți.