• Bogdan Nicolae: “Există un public care este foarte interesat de lucrurile care privesc securitatea națională a României, apoi de securitatea unei comunități”.
  • Gen. (R) Sergiu Medar: “În Strategia de Securitate Națională a Statelor Unite, la amenințări, pe primul loc nu mai este terorismul, (…) ci competiția marilor puteri”.
  • Comandor (r) Sandu Valentin Mateiu: “În Republica Moldova, Moscova are anumite interese. Bineînțeles, le privește, prin această paradigmă, prin sfera de influență”.
  • Comandor (r) Stelian Teodorescu: “Balcanii de vest au fost aproape complet acaparați de fenomen de Fake-News lansat (…) de China și Rusia”.
  • Col. (r) Claudiu Nebunu: “Dacă Rusia se “supără”, ar putea să închidă toate robinetele care ajung spre Europa”.

Invitați, miercuri seară, la Aleph News, coordonatorul revistei Monitorul Apărării și Securității, Bogdan Nicolae, și 4 dintre editorii revistei, militari de carieră, experți în apărare, foști diplomați și comandanți: general (r) Sergiu Medar, comandor (r) Sandu Valentin Mateiu, comandor (r) Stelian Teodorescu și colonel (r) Claudiu Nebunu.

Emisiunea prezentată de Vlad Craioveanu începe cu Bogdan Nicolae, coordonatorul revistei Monitorul Apărării și Securității. Acesta îți explică de ce, la doi ani de zile de la primele analize, editorii revistei abordează subiecte care au impact pentru fiecare dintre noi.

“Noi țintim creierele acestor oameni. Nu facem diferențe, neapărat, în ceea ce privește vârstele lor. Facem diferențe în ceea ce privește interesele lor și credem că există un public care este foarte interesat de lucrurile care privesc securitatea națională a României, în primul rând, apoi securitatea unei comunități și poate, nu în ultimul rând, securitatea  unui individ. Ne adresăm unui public divers”.

Recomandări

CE SE ALEGE DE AMERICA?
SECURITATE LA COTE MAXIME
CE SE ALEGE DE AMERICA?
CINE VA FI PREȘEDINTE?
GÂNDURILE LUI CRISTOIU
GÂNDURILE LUI CRISTOIU

Misiunea revistei Monitorul Apărării și Securității

Public divers înseamnă autorități din țară, dar și din afară, liderii unor corporații, care au nevoie de informații pentru a-și cîntări deciziile, dar și pentru fiecare dintre noi, pentru toți cei care vor să înțeleagă cum se iau deciziile de securitate, de politică externă și de apărare. Coordonatorul revistei Monitorul Apărării și Securității, Bogdan Nicolae, îți povestește despre multitudinea de subiecte care au fost abordate de editori, în acest an:

“Am avut un privilegiu. Situația de securitate, în general, din toată lumea și mai ales de aici, din zona noastră, a fost bogată în evenimente. Noi scriem legat de ceea ce se întâmplă. Nu inventăm sau nu luăm lucruri dintr-un trecut foarte îndepărtat. Scriem despre evenimente care se petrec relativ în apropiere de zilele noastre. Avem de la alegerile din SUA și modul în care ele au stârnit interesul și preocuparea unor observatori din România, până la lucruri care s-au întâmplat în Nagorno-Karabah, în Balcanii de Vest, în Belarus. Nu doar din punct de vedere geografic am tratat aceste evenimente, ci și din punct de vedere al problematicii”.

Relația China-Germania poate lăsa SUA în afara Europei

Unul dintre editorii revistei Monitorul Apărării și Securității este generalul (R) Sergiu Medar. Cu expertiză în geopolitică, în politica marilor puteri și a relațiilor internaționale, acesta îți vorbește despre relația China-Germania și cum dezvoltarea acestei relații va pune în umbra Statele Unite în Europa. Iată ce spune Sergiu Medar despre acest subiect: “China se apropie de Germania, nu va reuși să își mărească falia în Europa, dar prin toate aceste programe încearcă să fure proiecte, să fure idei. China intenționează să digitalizeze întregul procesul industrial din Germania”.

SUA își schimbă paradigma: “America First”

Sergiu Medar îți spune și despre alegerile din Statele Unite și cum shimbarea politicii externe a SUA vine de la schimbarea paradgmei: “America First” va înlocui “America Great Again”. Acesta îți decodifică însemnătatea noii paradigme: “America Firstînseamnă interesul american înainte de orice. (…) America dorește să conducă, să fie lider, de data aceasta își asumă responsabilitatea față de ce se întâmplă”.

Competiția marilor puteri – noua amenințare pentru SUA

Cu toate acestea, un lucru pune sub semnul întrebării ce se va întâmpla din 20 ianuarie 2021 cu politica Statelor Unite:

“În strategia de securitate națională a Statelor Unite, la amenințările asupra Statelor Unite, pe primul loc nu mai este terorismul. Americanii, când fac o scală a amenințărilor, nu mai pun terorismul în cap, ci pun competiția marilor puteri. Adică acea competiție între Statele Unite, China, Rusia, iar din punct de vedere economic, competiția cu Uniunea Europeană. (…)Acesta este competiția marilor puteri și competiția între SUA și Rusia, mai puțin în UE și Rusia, a făcut ca Statele Unite să își plaseze un dispozitiv geostrategic în statele din estul Europei. Principal, mai ales între Polonia și România. Acest lucru va continua. Biden nu are cum să renunțe la el și nici nu va avea această intenție. Va fi una dintre direcțiile politicii externe a lui Trump, care se vor continua. Tocmai pentru că este un pilon în competiția marilor puteri, un pilon în competiția între SUA și Rusia”.

Influența Rusiei în Republica Moldova după alegeri

Apoi trecem la ce mișcări a întreprins Rusia în ultima vreme, fie că vorbim despre influența în fostele state URSS, fie că vorbim despre zona extinsă a Mării Negre. Au fost alegeri în Republica Moldova, însă Maia Sandu, va fi, deocamdată, un președinte înconjurat de un Parlament condus de partidul fostului președinte. Cum va influența Rusia ce se întâmplă în Republica Moldova îți explică Sandu Valentin Mateiu:

Aici avem trei paliere. O dată este cadrul legal al relațiilor Rusiei cu Republica Moldova și aici cred că Moscova face eforturi să dezvolte o relație. Al doilea este cadrul presiunilor, iar al treilea este cel ilegal. Cel ilegal a fost exact situația domului Dodon, care a fost filmat când scotea țara la mezat. Îi cerea domnului Plahotniuc care a rezistat presiunii, să meargă la ambasada rusă și să semneze un act prin care Moldova devenea Moldavia. Era o întreagă evoluție din poziția de președinte. Moscova are anumite interese. Bineînțeles, le privește prin această paradigmă, sfera de influență, dar cred că din partea președinției Moldovei va fi un efort deosebit”.

Conflictul din Nagorno-Karabah, la mâna Rusiei

Sandu Valentin Mateiu îți spune și despre conflictul din Nagorno-Karabah:

După ce am avut un război îngrozitor, Rusia a fost cea care a câștigat pacea, nu e un element deosebit pentru Rusia. Rusia e arbitrul, a calculat pașii, a încercat să țină ambele părți sub control. Însă, marele perdant e Turcia”.

Tot mai mult s-a vorbit în aceste luni de retragerea NATO din Afghanistan, despre implicațiile acesteia ți-a vorbit în emisiunea “Ochii pe mine!” Sandu Valentin Mateiu.

Rusia și China “pompează” fenomenul Fake-News în Blacanii de Vest

Comandor (r) Stelian Teodorescu, editorul revistei Monitorul Securității și Apărării,  îți vorbește despre o provocare care ne privește pe toți ce a securitatea informației și cum Fake News-ul poate face jocurile în Balcanii de Vest:

“Balcanii de vest au fost aproape complet acaparați de acest fenomen de Fake-News lansat, din păcate, tot de cei doi adversari ai Uniunii Europene și ai NATO, China și Rusia, dar în special de Rusia. Spun asta pentru că acolo, așa numita agenție de presă a lor, formează diverse materiale și formează diverse disensiuni în plan regional cu această dezinformare. Una dintre ele, să zicem, Albania mare, care a fost lansată să dea câștig de cauză Serbiei, care se află sub o protecție foarte mare a Rusiei în soluționarea dosarului cu Kosovo. În regiunea Balcanilor de Vest funcționează, în momentul de față, cel puțin în Bosnia, Muntenegru, în Serbia și in Macedonia de Nord, foarte multe ONG-uri care au ca obiective identificarea acestor dezinformări și contracararea lor. O ultimă cifră a fost dată publicității acum câteva luni, vreo 4.300 de materiale care au dat dezinformare. Majoritatea informațiilor lansate cu scopul de a dezinforma, nu au surse făcute cunoscute.

S-a cuantificat cam la 80% de informații reale, adevărate, corecte. 20% sunt dezinformări, tocmai pentru a crea un mediu foarte greu de identificare a infomațiilor care au rolul de a dezinforma în regiune, dar care au avut obiective foarte mari realizate. Rusia a avut tot interesul să facă acest lucru, mai ales având în vedere că ei sunt implicați în mediile acestea (militar, de securitate, politic), în timp ce China, mai mult în mediile economic, dar, în ultima perioadă, și în mediul politic încearcă să acapareze mai mult teren pentru a domina regiunea, în competiție cu Rusia”.

Rusia și China încercat să intervină chiar și în modul în care aceste state au gestionat pandemia de coronavirus, dar mai multe afli în emsiunea “Ochii pe mine!”.

Relația SUA-Iran intră în epoca Biden

Politica Orientului Mijlociu și a Nordului Africii este deschifrată de colonelul (r) Claudiu Nebunu, un alt editor al Monitorului Securității și Apărării. Acesta îți vorbește despre relația dintre Statele Unite și Iran, care ajunsese la apogeu anul trecut, crede însă că situația se va schimba, dar treptat: “Joe Biden va încearca să reîntoarcă SUA în acest tratat. Nu va fi simplu, din punct de vedere a mecanimelor, cum va reveni SUA în tratat, trebuie ținut cont de aceste sancțiuni și pentru asta este nevoie să te conformezi prevederilor”.  

Rusia, pionul principal în securitatea energetică din Europa

De la ce se întâmplă în Orientul Mijlociu ajungem la securitatea energetică în care Rusia este pionul principal.

“Eu trag concluzia că Europa este înconjurată de Rusia, din punct de vedere al influenței și, făcând o trecere în revistă a ceea ce s-a întâmplat cu Ucraina, cu robinetul, când gazele au fost închise. Acum, dacă Rusia se “supără”, ar putea să închidă toate robinetele care ajung spre Europa”, susține colonelul (r) Claudiu Nebunu.

Cu toate acestea, ar putea să fie fezabil și scenariul în care Rusia să lase doar gazoductul Nord Stream 2, care face legatura între Rusia și Germania via Marea Baltică, sau ca fiecare dintre state să rezolve bilateral problema aprovizionării cu gaze.