Comisia Europeană avertizează că România riscă să piardă 7,8 miliarde euro din PNRR din cauza întârzierilor în implementarea reformelor

• Boloș spune că zilele acestea s-a încheiat informal negocierea cu C.E. în ceea ce priveşte grantul alocat prin PNRR, dar şi situaţia împrumutului.
• El a subliniat că Cererea de plată 4 nu poate fi transmisă Comisiei Europene până la închiderea oficială a procesului de renegociere.
• Boloș spune că aceste criterii dure pentru investițiile din PNRR au evidențiat un risc estimat de pierdere din PNRR a sumei de 7,8 miliarde euro.

Comisia Europeană a impus condiţii ferme şi riguroase pentru investiţiile din Plan, iar aceste criterii dure au evidenţiat un risc estimat de pierdere din PNRR a sumei de 7,8 miliarde euro. Marcel Boloș a scris pe Facebook că zilele acestea s-a încheiat informal negocierea cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte grantul alocat prin PNRR, dar şi situaţia împrumutului.

Potrivit acestuia, regulile vizează ca: investiţiile care rămân în PNRR, atât pentru componenta de grant, cât şi de împrumut, să aibă un progres fizic de minimum 50% pentru a securiza pierderea de bani din PNRR; investiţiile din PNRR care continuă cu finanţare din PNRR să poată fi implementate până la data de 31.08.2026; să securizăm partea de venit pe care nu îl mai dăm înapoi (grant), fără să poată fi absorbit în proporţie de 100%.

De asemenea, acesta a subliniat că Cererea de plată 4, care cuprinde cele mai importante reforme pentru modernizarea statului și restructurarea cheltuielilor publice, considerată piatra de temelie pentru continuarea PNRR, nu poate fi transmisă Comisiei Europene până la închiderea oficială a procesului de renegociere.

El a adăugat că aceste criterii dure pentru investițiile din PNRR au evidențiat un risc estimat de pierdere din PNRR a sumei de 7,8 miliarde euro, dintre care cele mai afectate investiții sunt: investițiile din domeniul sănătății, cu suma de 920 milioane euro, în special zona de investiții în spitale publice; investițiile din domeniul mediului, cu suma de 2,290 miliarde euro, în special infrastructura de apă-canalizare și deșeuri; investițiile din domeniul educației, cu suma de 728 milioane euro; investițiile din domeniul eficienței energetice, cu suma de 1,020 miliarde euro, în special eficiența energetică din clădirile rezidențiale destinate populației și instituțiilor publice; investițiile din domeniul infrastructurii de transport, cu suma de 1,980 miliarde euro; investițiile din domeniul digitalizării IMM-urilor și renovarea energetică din Repower EU, cu suma de 728 milioane euro.