După Rebeliunea Legionară din ianuarie 1941, Generalul Ion Antonescu a declanşat împotriva Mişcării Legionare un linşaj mai grav decît cel pus la cale de Carol al II-lea şi executat de Armand Călinescu, după Lovitura de stat din 10/11 februarie 1938. Legionarii înfundă lagărele şi puşcăriile, sînt trimişi pe front în batalioane de pedeapsă, la moarte sigură. Între 1941 şi 1944, mai există un partid la fel de hăituit ca şi Mişcarea legionară: Partidul Comunist. Ca şi Legionarii, Comuniştii umplu puşcăriile şi lagărele, ajung în faţa plutoanelor de execuţie, sînt trimişi pe front, în batalioane de pedeapsă. Cele două partide au un duşman comun: Ion Antonescu. Şi ce duşman! Un duşman de moarte.
Advertisment
Şi cu toate acestea Istoria nu consemnează vreun moment de aliere a celor două forţe împotriva duşmanului comun. Comuniştii şi Legionarii nu numai că nu fac alianţă, dar mai mult, nici n-au contacte.
Motivul?
Recomandări
Cele două forţe politice erau despărţite de poziţii politico-ideologice incompatibile. Comuniştii nu-i hăituiseră pe Legionari şi nici Legionarii pe comunişti. Şi cu toate acestea, nici uneia dintre cele două formaţiuni nu i-a trecut prin cap să-şi dea mîna împotriva duşmanului comun. Amîndouă formaţiunile au rămas credincioase programelor lor politice. Programe care făceau ca între ele să se întindă o depărtare cît un ocean.
Dacă Mişcarea Legionară şi Partidul Comunist s-ar fi aliat, împotriva lui Ion Antonescu, ar fi fost o premieră în Istoria ţării. România s-a definit prin multe alianţe politice temporare contra naturii. Niciodată în Istoria României nu s-au aliat două partide aflate la extrema scenei noastre politice. Cum după 22 decembrie 1989, PRM nu s-a aliat cu UDMR.
Zilele acestea sîntem martorii unei premiere în Istoria României moderne.
Două formaţiuni, despărţite ideologic mai ceva decît erau între 1941 şi 1944 Mişcarea Legionară şi Partidul Comunist, au decis să se alieze împotriva unui duşman comun: premierul Florin Cîţu.
E vorba de USRPLUS şi AUR.
Ca şi în cazul lui Ion Antonescu, duşmanul celor două partide nu e Guvernul, ci Premierul.
Cu singura deosebire că Florin Cîţu n-a hăitut pe nimeni.
Ca orice comparaţie, cea dintre Mişcarea Legionară şi Partidul Comunist şi AUR şi USRPLUS are nevoie de o nuanţare.
Nu vreau să afirm prin această comparaţie că AUR e, din punct de vedere al ideologiei, identică cu Mişcarea Legionară, iar URSPLUS, cu Partidul Comunist. Asta deşi chiar cele două formaţiuni în duşmănie de moarte pînă acum s-au acuzat reciproc de identităţi trimiţînd la trecut, USRPLUS a acuzat AUR că e un fel de Mişcare Legionară în Europa de azi, iar AUR a acuzat USRPLUS de a fi o Mişcare Neomarxistă, un fel de Partid Comunist al României de azi.
De la alegerile din decembrie 2020, cele două partide au fost într-un război continuu, nu doar politic, dar şi fizic. Liderii USRPLUS i-au denunţat pe cei de la AUR că i-au agresat fizic. Despre Războiul politic, inutil să mai amintim. Cele două partide n-au nici un punct comun, unul măcar. Poziţiile lor în chestiuni fundamentale, precum relaţia cu BOR, relaţia cu UE, relaţia cu Federaţia Rusă şi cu China, atitudinea faţă de minorităţile naţionale şi minorităţile sexuale, faţă de vaccinare, diferă urieşeşte. Deosebirea urieşească defineşte şi electoratele celor două partide. Pe reţelele sociale şi în stradă, ele se încaieră frecvent.
Şi cu toate acestea, cele două formaţiuni s-au aliat împotriva lui Florin Cîţu. Atenţie! Nu împotriva Guvernului de Centru-Dreapta, ci împotriva unei persoane. O Moţiune presupune un text, un text obligatoriu care să argumenteze de ce trebuie dat jos Guvernul.
Textul moţiunii semnate de cele două formaţiuni n-a fost elaborat.
Din Declaraţiile lui Dan Barna şi a lui George Simion rezultă că Moţiunea nu e împotriva Coaliţiei de Guvernare, nici măcar împotriva PNL, ci împotriva unei persoane: Florin Cîţu.
Dan Barna şi George Simion sînt de acord în acest sens.
Amîndoi susţin că <premierul Florin Cîţu nu e apt să conducă>. Dacă în cazul lui Dan Barna, concentrarea doar pe premier s-ar justifica prin şmecheria că USRPLUS nu vrea să iasă de la Guvernare, ci doar să se răzbune pe Florin Cîţu, în cazul lui George Simion concentrarea pe premier ţine de un delir politic în absenţa unui vaccin.
Timp de opt luni, AUR a critica Coaliţia de Centru Dreapta şi pentru (dacă nu mai ales) ceea ce George Simion a numit derapajele neomarxiste ale USRPLUS.
Acum, acelaşi George Simion declară fără nici cea mai mică tresărire a Logicii, că din Moţiunea semnată cu USRPLUS AUR va elimina criticile la adresa partidului de guvernămînt USRPLUS. AUR vrea să dea jos doar o parte din Guvern! Pentru ca tochitura moldo-valahă să fie completă, vine şi PSD care, prin vocea unuia din lideri ne informează că din Moţiunea PSD au fost eliminate criticile la adresa USRPLUS ca partid de Guvernare.
Altă aberaţie!
Timp de opt luni, PSD a criticat Coaliţia de Centru-Dreapta mai ales pentru prestaţia miniştrilor USRPLUS. Şi acum, pentru a obţine semnăturile USRPLUS, PSD e dispus să depună o Moţiune în care USRPLUS e scutit de critică.
Ce să creadă electoratul PSD, USRPLUS, AUR, îmboldite pînă acum de liderii PSD, USRPLUS, AUR să se înjure pe reţelele sociale, să se scuipe în stradă, pentru că sprijină partide care se duşmănesc de moarte?
Ce să creadă românii în general urmărind stupefiaţi un spectacol grotesc în care trei partide au încins o sîrbă cu icnituri după ce şi-au stîlcit reciproc mutrele?
Ce altceva decît că „Politica e o curvă!”.
NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro.
Partenerii noștri