- Duminică 7 decembrie, ai alegeri pentru Primarul General al Capitalei.
- Postul de primar general a rămas vacant după ce Nicușor Dan a fost validat ca Președinte al României.
- București a devenit capitală în 1862 după Unirea Principatelor, sub Cuza.
- Printre țările care și-au mutat capitala în istoria recentă sunt Brazilia și Kazahstan.
- Brașov, Sebeș sau Târgoviște sunt variante de capitale pentru România.
- Bucureștiul nu are capacități de apărare eficientă în cazul în care România ar fi atacată.
- Administrația centrală a României are peste 2.500 de instituții și peste 800.000 de angajați.
- Bucureștiul ar scăpat de traficul congestionat dacă nu ar mai fi capitala României.
- Bucureștiul ar putea fi dezvoltat ca oraș universitar și ca hub turistic european.
Duminică mergi să votezi pentru București. Cine va fi primarul Capitalei. Dar îți lansez o provocare. Cum ar fi dacă nu Bucureștiul nu ar mai fi capitala româniei? Care ar fi avantajele. Care ar fi dezavantajele. Care ar fi cea mai potrivită capitală? Ce ar câștiga Bucurestiul din această mutare.
Își doresc românii o nouă Capitală?
Bogdan Hofbauer, editor Aleph News și autorul Hofi sau a nu fi: „Am avut și această întrebare la ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC în acest sezon și, evident, s-a votat puternic. 52% dintre votanți nu au fost de acord să mute capitala într-un alt oraș.
Asta înseamnă că totuși există un echilibru. Sunt părțiți românii, jumătate-jumătate. Dar hai să vedem care sunt avantajele, nu-i așa? Pentru că faci un lucru doar dacă ai ceva de câștigat din treaba asta.
Și aici e o discuție legată de administrația centrală, care are peste 2.500 de instituții și peste 800.000 de angajați. Administrația centrală, aceștia sunt în general în București. Deci s-ar elibera spații și vei putea să faci ceva, să le valorifici.
Pe de altă parte, vei putea să ai o capitală nouă, complet nouă. Uite, aici vedem și lista celor care trăiesc în administrația centrală, lista, numerele lor. Dincolo, ai putea să faci ceva nou, absolut de la zero, fără să îngreunezi un proiect nou într-un oraș deja vechi de sute și sute de ani.
Și atunci vezi cât de greu este să faci, nu știu, un stadion, un complex imobiliar, undeva într-o zonă centrală. Nu prea mai poți. Și avem niște exemple, nu ar fi România prima țară cu astfel de inițiative. Brazilia are capitala nouă la Brasília, făcută în secolul XX și vedem imagini din ea. De asemenea, evident, și stadionul era și păcat. Avem și în Kazahstan, acolo și-au făcut o capitală nouă, au mutat-o de la Alma-Ata la Astana.
De asemenea, și Indonezia a construit un oraș absolut nou, Nusantara. Și când construiești ca pe machetă, merge totul mult mai bine și poți să ai idei mai potrivite pentru viitor. Dacă construiești un oraș nu pentru prezent, ci pentru viitor”.
Unde ar fi locurile unde am putea să mutăm noi capitala?
Bogdan Hofbauer, editor Aleph News și autorul Hofi sau a nu fi: „Da, la ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC ne-am pus această întrebare, am studiat geografic ce ar favoriza cel mai bine.
În principiu îți folosesc zonele montane, motiv pentru care Brașov a fost o zonă idilică. Și o zonă în care ar fi potrivit să ducem o capitală. Sunt acolo chiar două locuri diferite: Este zona de la Hărman și zona de la Feldioara. Ambele au diverse avantaje, sunt zone cu munte, zone care creează multiple oportunități. Evident, nu ar mai fi un oraș cu două milioane, patru milioane cât are în realitate București, dacă pui și oamenii care intră prin el.
O altă variantă ar fi Sebeș, în zona Pianu de Jos, sau, de ce nu, Târgoviște, care a mai fost capitală a României, dar aici am gândit varianta Titu, pentru că trebuie să fie locuri noi.
Dar discutăm despre orașe-fortăreață, pentru că aici trebuie să ne gândim în situația asta grea în care trăim noi și în care trăiește omenirea în prezent. Vorbim foarte mult de mărirea bugetelor de apărare.
Capitala este un oraș care trebuie să reziste sub asediu și vedem aici Kievul, da, un oraș de patru milioane de locuitori. Ce dificultăți are acum când rușii l-au luat la bombardamente și cât de mulți oameni au de suferit, pentru că rușii ce caută acolo, de fapt, sunt zonele sensibile. Dacă cineva ar avea o dușmănie cu Bucureștiul, nu ar vrea să îl lovească în toate clădirile și așa mai departe, ar vrea guvern, parlament, palat prezidențial și așa mai departe.
Deci trebuie să ne gândim, de fapt, la funcțiile unui oraș pe timp de război și funcțiile unui oraș pe timp de pace. Și avem, practic, câteva simulări de acest fel.
Când este pace, care sunt funcțiile? E viața bună, când merge întotdeauna. Dar trebuie să ai economie, trebuie să ai transport, funcția administrativă, economică, funcția de politică, de control diplomatic, sunt lucruri care funcționează în regulă. Problema este pe timp de război. Lucrurile sunt diferite față de în mod normal.
Și au considerat ei, sau 48% dintre români, că nu sunt suficiente cele din prezent și ar trebui să alegem un alt oraș”.
Ce s-ar alege de București în cazul în care n-ar mai fi capitală?
Bogdan Hofbauer, editor Aleph News și autorul Hofi sau a nu fi: „Aici m-aș putea lega de ce am spus mai devreme. Dar uite, noi industrii în domeniile viitorului. L-am face un oraș de viitor și aici inteligența artificială și blockchain-ul ar avea funcții esențiale sporite. Asta s-ar putea întâmpla fără probleme. Mai mulți turiști am putea considera, pentru că Bucureștiul s-ar destina către o zonă turistică. Mai multe spații de entertainment, muzee și așa mai departe.
Acum, Bucureștiul este și foarte congestionat, mai ales din cauza faptului că este foarte populat. Și am rezolva și foarte mult din traficul aglomerat dacă Bucureștiul nu ar mai fi capitală. Deci și asta ar fi de câștigat.
Aici mai este vorba și de niște clădiri de patrimoniu care acum servesc pentru autoritățile centrale, evident și locale. București, Palatul Parlamentului, imensitatea aia de 365.000 de metri pătrați, într-o zonă unde un metru pătrat înseamnă 100.000 de euro, asta înseamnă 36 de miliarde de euro.
De asemenea, am calculat și Palatul Victoria și Palatul Cotroceni, alte 3 miliarde în fiecare caz. Deci încă 6 miliarde, practic 42 de miliarde de euro stau acum blocate și nu le poți valorifica.
Acestea ar putea fi folosite într-un alt fel și ar câștiga și Bucureștiul, dar și noile zone în care s-ar putea muta acea capitală a României. Evident, ar câștiga și oamenii, locuitorii, pentru că poate prea puțin ne gândim la locuitori în astfel de situații.
Și uite, aici vreau să îți arăt o imagine despre care Camil Petrescu a scris în „Patul lui Procust”. În anii ’30, visezi la o capitală cu o inimă nouă. Pe undeva, pe Olt, în Ardeal, la o poștă de Brașov, la Feldioara.
Evident, și în anii ’30 se simțea că Bucureștiul este insuficient pentru o capitală. Pe de o parte, dar chiar și clima asta este ineficientă, iar Petrescu spune în această situație că — și noi știm și din istorie — că oamenii, în timpul verii, din vremea boierilor, dar și în perioada interbelică, plecau din București, plecau la Sinaia, plecau în zonele de munte, undeva după 1918 puteau să meargă în toată România, dar în zone mai răcoroase, în zone mai bune. Nu era de stat în București niciodată și vedeam asta și în o perlă literară.
Întrebarea de astăzi de la ȘTIU PE CE LUME TRĂIESC este dacă guvernul, oricare ar fi el, deci nu este discuția despre guvernul Bolojan, dacă un guvern al României nu face bugetul până la 1 decembrie, ar fi ok din punctul tău de vedere ca acel guvern să plece?”
