- ISW: Kremlinul desfășoară campanii cinetice în Europa.
- Ursula von der Leyen: Atacurile hibride nu mai sunt atât de hibride.
- Generalul (r) David Petraeus, fost şef CIA, comandant al aliaților în Afganistan şi Irak: Este vorba de activităţi distructive, criminale şi teroriste desfăşurate pe teritoriul ţărilor europene.
- Nicușor Dan bagă România în formatul C8 – the Carpathian Eight.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat lansarea C8 „Carpathian 8”, un nou format de cooperare care reunește opt state din regiunea Carpaților, printre care și România. Inițiativa urmărește dezvoltarea logisticii și a cooperării economice transfrontaliere. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că atacurile hibride ale Rusiei nu mai sunt deloc hibride, iar fostul director CIA, generalul (r) David Petraeus a declarat pentru că acţiunile Rusiei cu drone nu mai pot fi considerate
doar simple zboruri, ci „activităţi distructive, criminale şi teroriste desfăşurate pe teritoriul ţărilor respective.
Multe țări europene, de la statele baltice, Polonia și România, se confruntă cu aceste acțiuni ostile ale dronelor rusești, fără să ia nicio măsură militară, în afara celor diplomatice.
Este momentul ca Europa să riposteze în vreun fel?
Cam acesta a fost mesajul și al Institutului pentru Studiul Războiului din Statele Unite, dar și mesajul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Anul acesta, incidentele au fost mult mai grave și nu au fost doar incidente de război, drone scăpate, ci au fost atacuri directe. Dacă ne uităm, de exemplu, numai la noi: în mai 2026, explozie la Galați; iunie 2026, explozie la Constanța.
Cineva a preluat o dronă ucraineană de lângă Sevastopol și a dirijat-o până în portul Constanța. Avem o promisiune de la președintele Nicușor Dan că o să avem un raport detaliat. Încă nu-l avem.
Iulie 2026, o lună mai târziu, o dronă este doborâtă la 80 de kilometri de București. Acea dronă nu avea nicio legătură cu războiul. A mers direct către capitala României.
August 2026, la fel, o dronă a pătruns adânc în teritoriul României și a fost doborâtă în Vrancea. În septembrie, o dronă a pătruns 110 kilometri în teritoriul României. Aeroportul din Iași a fost închis.
Au survolat 5 județe din Moldova, dar și Republica Moldova. Inclusiv aeroportul de la Chișinău a fost închis și am aflat pe urmă că pe aeroport era președintele Zelenski, trebuia să meargă în Norvegia.
În septembrie a fost însă cel mai grav incident din Europa. Două drone cu explozibil au fost găsite pe aeroportul Leipzig din Germania și Germania, Berlinul, a legat dronele de Rusia. A venit și cu dovezi. Persoanele care au fost implicate aveau legături certe cu serviciile de spionaj rusești.
Mai avem o navă atacată și scufundată în apropierea apelor teritoriale ale României. Iar ieri, o navă turcească, care se îndrepta spre Galați, pe Dunăre, pe canalul Bâstroe, a fost la fel atacată, iar căpitanul a fost ucis și 13 membri ai echipajului răniți.
Până acum vorbeam de incidente de război, drone scăpate, lucruri sau acțiuni care nu erau intenționate. Ce s-a întâmplat anul acesta? Este clar, vedem acțiuni intenționate ale Rusiei pe teritoriul NATO.
Până acum s-a mers doar pe aceste măsuri diplomatice, nu s-a mers mai departe.
Doar toate țările și-au întărit apărarea, iar Polonia, care ne-a obișnuit să fie cumva în față mereu, a anunțat încă de ieri că dislocă unități militare la graniță. După atacul unui tren în care erau oficiali europeni și americani, a fost atacat în apropiere de granița cu Polonia, în Ucraina.
Polonia are acel scenariu cu țările baltice. În caz de atac al Rusiei asupra țărilor baltice, să fie organizată o evacuare a civililor către Polonia, cumva organizată din timp. Deci se fac aceste pregătiri la toate nivelurile.
Cum se poziționează România, țara cea mai afectată de raidurile dronelor rusești?
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat vineri lansarea „Carpathian 8” (C8), un nou format de cooperare care reuneşte opt state din regiunea Carpaţilor, printre care şi România
Noul format reuneşte Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Cehia, Austria şi Serbia.
Ţara noastră mai este în Grupul de la Rammstein – ajută cu armament Ucraina – şi Coaliţia de voinţă (celor dispuşi) – sprijină dislocarea de militari în Ucraina după terminarea războiului.
Aici România a fost destul de clară. Noi nu vom merge cu militari în Ucraina, dar vom avea ofițeri de stat major la comandamentele din Paris și Londra.
În rest, România a avut tot acțiuni diplomatice, a chemat ambasadorul de mai multe ori, a dat scrisori de protest. Știm că a fost și Consulatul de la Constanța, activitatea a fost suspendată, dar trebuie făcut mult mai mult pe linie militară.
În primul rând, să ne apărăm, să știm exact ce trebuie făcut. Și chiar generalul Petraeus a spus că, pentru a te apăra, trebuie să-ți transformi armata, să cumperi mai puține tancuri, nave, mașini de luptă ale infanteriei și să-ți adaptezi structura către noul tip de război cu drone.
Aici, din păcate, România nu și-a învățat lecția. România a cumpărat exact tancuri, mașini de luptă ale infanteriei și nave și nu și-a adaptat structura.
Dar sunt alte țări care fac pași mult mai importanți pentru a se pregăti de aceste atacuri directe, să le spunem exact pe nume, fiindcă războiul, și chiar premierul Poloniei a declarat ieri, războiul Rusiei în Ucraina se va intensifica în această toamnă și în această iarnă.
Putin are din nou un deadline. Este pentru a cincea oară când stabilește un deadline, pentru martie 2027, să încheie războiul și, prin asta, trebuie să cucerească tot Donbasul. Sunt cei 5.000 de kilometri pătrați care au mai rămas.
