Cum se vede evoluţia inflaţiei în România, prinsă între două crize: haosul politic şi războiul din Iran ţin rata inflaţiei aproape de 10%. Cristian Popa, BNR: Petrolul trage în sus inflaţia, dar activitatea economică în scădere o să o tragă în jos

• România a intrat într-un regim de inflaţie ridicată şi persistentă, după ce rata anuală a scumpirilor a urcat de la 4,9% în primăvara lui 2025 la 9,9% în august şi a rămas aproape de acest nivel până în martie 2026.
• Presiunile vin simultan din interior, prin instabilitatea politică şi blocajul fiscal, şi din exterior, prin noul şoc energetic provocat de războiul din Iran.
• În martie 2026, inflaţia a urcat la 9,9%, exact într-un moment în care economia locală resimte dublul şoc al crizei politice interne şi al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.

România a intrat într-un regim de inflaţie ridicată şi persistentă, după ce rata anuală a scumpirilor a urcat de la 4,9% în primăvara lui 2025 la 9,9% în august şi a rămas aproape de acest nivel până în martie 2026, scrie Ziarul Financiar.

Evoluţia ratei anuale inflaţiei din ultimele 12 luni ilustrează dificultatea economiei româneşti de a ieşi din cercul scumpirilor accelerate. După creşterea abruptă din vara lui 2025, când rata anuală a inflaţiei a urcat rapid spre 10%, indicatorul s-a menţinut aproape permanent în zona critică de 9%-10%, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

În martie 2026, inflaţia a revenit la 9,9%, într-un moment în care România resimte simultan efectele crizei politice interne şi ale tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu. Pe plan intern, criza politică amplifică presiunile inflaţioniste prin blocarea sau întârzierea măsurilor de consolidare fiscală, spun analiştii.

BNR avertizează că incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, induce criza energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu repercusiuni asupra costurilor de finanţare.