- Doar în primele patru luni România a adus petrol şi carburanţi ruseşti de peste 1 mld. euro, în condiţiile în care „aurul negru“ rusesc a devenit produs interzis în UE.
- La nivelul anului 2021 circa 20% din petrolul folosit de România a venit din Rusia.
- La data de 5 decembrie a intrat în vigoare interdicţia de import ţiţei din Rusia în Uniunea Europeană.
Doar în primele patru luni România a adus petrol şi carburanţi ruseşti de peste 1 mld. euro, în condiţiile în care „aurul negru“ rusesc a devenit produs interzis în UE. De pe 5 decembrie petrolul rusesc nu mai intră în România sau în vreun alt stat european, piaţa locală fiind nevoită să găsească alte rute pentru asigurarea consumului intern, scrie ZF.
La nivelul anului 2021 circa 20% din petrolul folosit de România a venit din Rusia, în timp ce ponderea produselor petroliere ruseşti în totalul consumului a fost de aproape 25%, aşa că orice alternativă la Rusia va avea un cost suplimentar.
În conformitate cu prevederile pachetului nr. 6 de sancţiuni adoptat la începutul lunii iunie, la data de 5 decembrie a intrat în vigoare interdicţia de import ţiţei din Rusia în Uniunea Europeană. Mai departe, la începutul lunii decembrie, ţările G7 şi Australia, aliniate cu Uniunea Europeană, au stabilit un prag de 60 de dolari pe baril pe importurile de ţiţei pe cale maritimă din Rusia către ţările care cumpără în continuare ţiţei rusesc.
„Pentru statele din UE şi implicit şi pentru România, plafonul de preţ nu este relevant întrucât începând cu data de 5 decembrie a intrat în vigoare embargoul general pe ţiţei rusesc“, a explicat Szabolcs Nemes, managing partner al companiei de consultanţă Roland Berger România.
„Acest lucru înseamnă că rafinăriile din România vor fi nevoite să importe ţiţei cu provenienţă din alte ţări decât Rusia. În funcţie de creşteri sau reduceri ale preţului internaţional al ţiţeiului, ne putem aştepta la evoluţii similare şi la preţului carburanţilor din România.