- Extremismul trăieşte vremuri de aur în Europa
- În Germania, AFD e cel mai mare partid de opoziţie din Bundestag
- Ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, conduce partidul de extremă-dreaptă Liga
Atenție, Europa! Din America, valul naționalist trece ușor Atlanticul și amenință democrația europeană. În Europa, sunt grupuri naţional-socialiste, neo-naziste, antisemite, anti-LGBT şi aşa-numitele grupuri de „hooligans”.
Advertisment
Multe au reprezentare politică. În Germania, AFD a devenit cel mai mare partid de opoziţie din Bundestag. Iar în Spania, VOX este a treia cea mai mare formaţiune din Parlament. În Austria, dreapta radicală e demult o normalitate. Partidul Libertăţii e în coaliţie cu guvernul cancelarului conservator Sebastian Kurz.
Ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, conduce partidul de extremă-dreaptă Lega Nord. Liderul dreptei radicale cel mai aproape de o victorie mare a fost Marine Le Pen – 33% din voturi a obținut în turul 2 al prezidențialelor din Franţa. În partidul său au aderat şi extremişti din mişcarea „Vestele Galbene”.
De departe, în fruntea valul naționalist-populist din Europa sunt Ungaria şi Polonia. Ungaria are două partide de felul acesta: FIDESZ al lui Viktor Orban şi Jobbik, a doua forță din Parlamentul maghiar, o formaţiune cu un discurs rasist şi antisemit. Iar în Polonia, face legea partidul Legii și Justiției.
Extrema dreaptă a intrat şi în Parlamentul European. Coaliţia are 73 de eurodeputaţi. Despre contextul politic din Europa și din lume a relatat Cristian Pârvulescu, politolog.
Recomandări
„Este expresia unei frustrări pe care trebuie să o înțelegem. Sunt oameni care au pierdut din criza economică, sunt oameni care nu s-au adaptat la globalizare, sunt oameni furioși. Ce nu putem înțelege sunt politicieni de genul Trump, care folosesc acești oameni pentru a dinamita democrația fără să poată pune ceva care să funcționeze înapoi”, a declarat în cadrul unei intervenții live politologul.
Mișcările extremiste nu sunt un trend nou în Europa și au suferit transformări, însă au existat întotdeauna, mai ales în Franța, Austria sau Germania.
„Ceea ce s-a întâmplat în ultimii 4 ani este că ele au fost legitimate din America. Trump a făcut posibilă o asemenea orientare, de aceea pe 3-4 noiembrie, Marine LePen și alții se declarau adepții lui Trump și erau convinși de victoria sa. Câtă nefericire a fost după aceea”, a mai spus Cristian Pârvulescu.
Politologul i-a numit pe liderii radicali din lume oportuniști și chiar ipocriți, deoarece speculează idei, care în realitate nu au fundament.
„Acești oameni încearcă, de fapt, să speculeze nemulțumirile unei părți a populației, pentru că în realitate nu există și guvernarea lui Trump ne-a arătat-o, nu există alternativă la acest model economic, nu există alternativă la globalizare, ea trebuie temperată, dar pentru asta este nevoie de state puternice, nu de state slabe, cum încearcă aceești lideri extremiști, de multe ori ipocriți și oportuniști, să creeze”, a declarat Pârvulescu.
Partenerii noștri