- Un raport NATO afirmă că femeile membre ale cabinetului finlandez sunt vizate de o campanie de misoginism pe rețelele de socializare.
- Premierul Finlandei, Sanna Marin i-a îndemnat pe oameni să accepte faptul că guvernul este condus de femei.
- Raportul NATO consideră că un flux constant de ostilitate reprezintă o amenințare la adresa democrației finlandeze, putând afecta dorința politicienilor de a participa la procesul decizional.
Guvernul de coaliție finlandez, unde toate cele cinci partide guvernamentale sunt conduse de femei, face obiectul unei campanii constante de discursuri de ură pe rețelele de socializare, potrivit unui nou raport al Centrului de Excelență al Comunicațiilor Strategice (Stratcom) al NATO, cu sediul în Letonia, scrie cotidianul finlandez Yle.
Raportul NATO, intitulat „Hărțuire coordonată a miniștrilor guvernului finlandez în mediul online”, afirmă că cei cinci miniștri femei sunt ținta unui atac masiv, care pune în discuție valorile, procesul de luare a deciziilor și calitățile de lider.
Principalele subiecte care au declanșat mesajele abuzive au fost pandemia de Covid-19, imigrația, relațiile dintre Finlanda și UE și politica social-liberală. Mesajele misogine au fost postate de persoane reale, nu de roboți, iar majoritatea au fost anonime.
Premierul Finlandei, Sanna Marin, a comentat concis rezultatele studiului pe Twitter.
„Incompetentă, fără experiență, casieră de Sokos [lanț de magazine universale din Finlanda], fată, fată la guvernare, guvern purtător de ruj, guvern în colanți.
Intimidare, discurs de ură, umilire pe internet. Da, femeile conduc guvernul. Treceți odată peste asta!”, a scris Marin.
Politiciana finlandeză, care ocupă funcția de prim-ministru al Finlandei din 10 decembrie 2019, îi îndeamnă pe oameni să accepte faptul că guvernul este condus de femei. În vârstă de 35 de ani, Sanna Marin este cea mai tânără femeie lider de stat și cel mai tânăr prim-ministru din Finlanda.
Raportul Stratcom s-a bazat pe rezultatele a trei studii recente realizate în Finlanda, dintre care unul a investigat amploarea și efectele discursurilor de ură din mediul online împotriva politicienilor, iar celelalte două au analizat utilizarea roboților în influențarea discursului politic în timpul alegerilor parlamentare finlandeze din 2019.
Primul studiu, publicat de guvernul finlandez în noiembrie 2019, a constatat că o treime dintre factorii de decizie municipali și aproape jumătate din toți membrii parlamentului finlandez au fost supuși discursurilor de ură online.
Raportul NATO consideră că un flux constant de discursuri de ură și de ostilitate reprezintă o amenințare la adresa democrației finlandeze. Studiul efectuat în 2019 a relevat faptul că 28% dintre factorii de decizie care au făcut obiectul discursurilor de ură consideră că dorința de lor a participa la procesul decizional politic a scăzut.