• 44 de țări din UE și din afara UE vor participa la summitul de la Praga din 6 octombrie.
  • Comunitatea Politică Europeană este o idee a francezului Macron.
  • Unii diplomați iau în derâdere talking shop, dar alții văd beneficii.

Decizia premierului britanic Liz Truss de a se alătura summitului inaugural al unei grupări paneuropene din această săptămână a dat un impuls inițiativei, o creație a președintelui francez Emmanuel Macron, pe care unii au considerat-o deja ca fiind doar o altă discuție.

Summitul de la Praga al Comunității Politice Europene îi va reuni pe cei 27 de lideri ai Uniunii Europene cu 17 lideri de pe continent aflați în prezent în afara clubului, printre care Marea Britanie, Turcia, Norvegia și Ucraina. Decizia lui Truss de a participa la reuniunea de joi oferă Marii Britanii o oportunitate de a modela din interior un nou forum european după Brexit și ar putea muta atenția de la turbulențele financiare și politice de acasă.

Britanicii au adoptat o tactică foarte pragmatică: dacă nu poți ucide inițiativa ciudată, este mai bine să te implici profund și să o direcționezi în felul tău, a declarat un diplomat european pentru Reuters.
Diplomații spun că scopul CPE este departe de a fi clar și mulți se îndoiesc că, cu atât de mulți la masă – atât dușmani, cât și prieteni – va rezista, chiar dacă va aborda probleme care îi preocupă pe toți: energia, securitatea și imigrația.

Recomandări

BANII PENTRU UCRAINA RĂMÂN ÎN SUA
EMMA STONE ÎȘI DEZVĂLUIE NUMELE REAL
CE FACEM CU POLUAREA?
SORANA MERGE ÎN TURUL 3 LA MADRID OPEN
ECONOMIA AMERICANĂ ÎNCETINEȘTE
CIOLACU ÎNCHEIE DISCUȚIILE CU PIEDONE

Un obiectiv-cheie pentru Macron este acela de a îmbrățișa țările candidate la UE care își pierd răbdarea așteptând să devină membre ale blocului și, în acest fel, de a contracara încercările Rusiei și Chinei de a câștiga influență în marginile de sud și de est ale continentului. Unul dintre puncte este de a putea spune Kosovo și Albaniei că putem face lucruri cu ei și că nu trebuie să se bazeze doar pe Rusia și China pentru investiții, a declarat un oficial francez.

De ce se teme Macron?

Macron se teme că drumul lung pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la UE ar putea descuraja națiunile din Balcanii de Vest, stimulând populiștii și euroscepticismul.

De asemenea, francezii consideră că este important să existe un forum pentru a discuta despre securitate cu Marea Britanie, cealaltă mare putere militară a Europei, sau despre energie cu Norvegia, care ajută în prezent Europa să se dezbrace de gazul rusesc. Cu toate acestea, idealurile nobile ale lui Macron privind o familie europeană fericită nu sunt împărtășite de toată lumea.

Inițial, propunerea sa a fost privită cu suspiciune de țările din Europa de Est, în special de Ucraina, care au suspectat-o ca fiind o manevră a Franței, de mult timp reticentă în a admite mai multe țări în UE, pentru a le menține într-un fel de purgatoriu. Oficialii francezi neagă acest lucru și au făcut tot posibilul să le liniștească.