- „CCR a pronunțat aproximativ 10 decizii prin care au fost cenzurate puterile serviciilor secrete”.
- „CCR nu a permis intruziunea serviciilor de informații în cercetarea penală. Faptele penale sunt un domeniu rezervat exclusiv organelor judiciare”.
- „Serviciile secrete nu trebuie să fie prezente în niciun fel în munca de cercetare penală”.
„În cei 9 ani de mandat, Curtea a pronunțat aproximativ 10 decizii prin care au fost cenzurate puterile serviciilor secrete. Mai exact, au fost tăiate din ele, puteri prin care Legiuitorul le-a acordat prin încălcarea Constituției. (…) Pe Ordonanța Prună, și în 2022, Curtea nu le-a permis serviciilor nici măcar această intruziune – de a fi organ de cercetare penală specială pe infracțiunile ce țin de siguranța națională – întrucât infracțiunile – fie că sunt infracțiuni contra securității naționale, fie că sunt infracțiuni de drept comun – sunt tot infracțiuni, sunt fapte penale și este un domeniu rezervat exclusiv organelor judiciare. Aceasta a fost linia Curții în acești ani și eu sper să rămână în continuare așa. Pentru că este specific unui stat democratic, unui stat care a ieșit dintr-o dictatură, în care serviciile secrete nu trebuie să fie prezente în niciun fel în munca de cercetare penală”, a declarat Daniel Morar, fost judecător al CCR în emisiunea OFF/OnTheRecord pe Aleph News.
Daniel Morar, fost șef al DNA și al Ministerului Public, a atras atenția că în ultimii 8 ani România nu mai are o lege de retenție a datelor, ca atare sistemul judiciar și serviciile de informații nu mai pot solicita listingurile persoanelor de la companiile furnizoare care nici măcar nu mai au posibilitatea să stocheze aceste date:
„În condițiile în care în 2014, legea care reglementa stocarea datelor fusese declarată neconstituțională și timp de 8 ani Legiuitorul român nu a pus o altă lege în loc, evident că întrebarea era pe ce bază furnizorii aceștia pot să stocheze date și în ce bază Legiuitorul vorbește de stocarea datelor. Pentru că stocarea datelor este o chestiune gravă în sine. Privesc datele despre persoane, privesc drepturile și libertățile personale. Și acesta a fost motivul pentru care am declarat neconstituțională și legea din 2022, eu mirându-mă că sistemul judiciar funcționează și folosește ca mijloace de probă în continuare, din 2014, aceste date stocate…
Păi și cum le-a obținut dacă nu exista lege?
Nu am nicio idee pentru că legea pe care am declarat-o neconstituțională în 2014 stabilea obligația în România de stocare pe timp de 6 luni, acum aflu, din discuții cu magistrați, că acești furnizori stochează datele timp de 3 ani, și timp de 3 ani pe care îi au îi dau la solicitarea serviciilor de informații sau organelor judiciare. Aceasta în condițiile în care nu există o lege care să le permită, nu să-i oblige să le stocheze”.