- Transportul vaccinului anti-Covid este o adevărată provocare logistică.
- Acesta trebuie păstrat la -70 de grade Celsius, o temperatură mult prea mică pentru mașinile frigorifice existente.
- Vaccinul Pfizer se strică la 5 zile de la decongelare.
- Foarte mulțe țări au de întâmpinat nu doar costuri ridicate de achiziție. Adevărata problemă este transportul iar procesul trebuie repetat.
Este vaccinul Pfizer unul al bogaților? Mai exact al națiunilor bogate? Transportul acestuia de la centrele de producție în toată lumea va fi o reală provocare inclusiv pentru țările dezvoltate, cu atât mai mult pentru cele sărace.
După ce vaccinul Pfizer și BioNTech iese de pe linia de producție, Shanghai Fosun Pharmaceutical Group Co îl va distribui printr-o rețea complexă și costisitoare de depozite și mașini frigorifice către centrele de vaccinare din China.
Aici, trebuie decongelat și injectat în 5 zile. Dacă depășește termenul, vaccinul se strică.
Și asta nu este totul. Călătoria herculeană de la depozitul frigorific la brațul unui pacient trebuie repetată pas cu pas pentru administrarea celei de-a doua doze, la o lună de la prima injectare, scrie Bloomberg.
Este un efort mamut, plin de provocări logistice uriașe și descurajatoare. Euforia generată de anunțul Pfizer de acum două zile este diluată și de faptul că niciun alt vaccin utilizat în momentul de față nu a fost făcut cu tehnologie ARN mesager care determină corpul uman să producă proteine care apoi să dezvolte anticorpi protectori.
Asta înseamnă că țările lumii trebuie să construiască de la zero rețele frigorifice speciale, de producție, depozitare și transport pentru ca vaccinul să supraviețuiască.
Această investiție masivă și întregul sistem de coordonare logistică, necesar, ar face ca doar țările bogate să aibă acces la vaccin. Și chiar și așa, ar putea ajunge doar la populația urbană din țările bogate.
”Producția este costisitoare, componentele instabile, necesită o rețea de transport frigorific înalt și are o durată de viață scăzută” a sintetizat Ding Sheng, directorul Global Health Drug Discovery Institute din Beijing, finanțat de Fundația Bill & Melinda Gates.
Aceste costuri întăresc fricile că doar națiunile bogate vor avea acces primele la vaccin, în ciuda programului Covax dezvoltat de OMS pentru a strânge 18 miliarde de dolari cu care să fie cumpărare vaccinuri pentru țările sărace.
Vaccinul Pfizer mai pune o dilemă: să plătești acum pentru infrastructura frigorifică specială sau să aștepți un alt vaccin mai convențional, care generează proteine sau particule virale inactive în celule și ce poate fi transportat prin rețelele existente.
”Dacă există un vaccin anti-COVID bazat pe proteine care are același efect ca și cel bazat pe ARN mesager și avem nevoia să vaccinăm anual miliarde de persoane, aș merge pe cel bazat pe proteine pe termen lung” a transmis Ding Sheng.
Chiar și pentru țările bogate care au făcut precomenzi ca SUA, Marea Britanie, Japonia transportul acestuia de la centrele de producție în toată lumea va fi o reala provocare, deoarece camioanele frigorifice se strică, electricitatea poate cădea, muncitorii se pot îmbolnăvi iar gheața se topește.
Aceste eforturi se pot dovedi prea mari pentru multe țări. India pune deja sub semnul întrebării vaccinul Pfizer. ”Vaccinul are nevoie de transport la minus 70 de grade Celsius, nu putem face asta în India, uitați de el”, a spus T. Sundararaman, liderul unui ONG pe probleme de sănătate.
Pfizer a semnat contracte cu țări în curs de dezvoltare precum Peru, Ecuador și Costa Rica. Este încă neclar cum plănuiesc aceste țări să distribuie dozele iar comenzile mici, de mai puțin de 10 milioane de doze, arată o distribuție limitată.
UE a anunțat marți o comandă de 300 de milioane de doze, iar țări precum Singapore, Brazilia, Filipine sunt în negocieri.
”Nu cred că suntem pregătiți pentru acest vaccin și cred că trebuie să calculăm costurile și beneficiile foarte, foarte atent” a spus Gagandeep Kang, profesor de microbiologie și membru în Comitetul consultativ global privind siguranța vaccinurilor.