- Trump vrea să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina.
- Rusia ar putea rămâne cu 20% din teritoriul Ucrainei, trupe europene la graniță.
- Planul lui Trump este criticat de unii experți: ar face Rusia învingătoare.
Președintele ales Donald Trump s-a laudat în timpul campaniei sale că poată pune capăt conflictului în douăzeci și patru de ore. Temerea? O încetare a ostilităților pe spinarea Ucrainei și a Europei, prin retragerea ajutorului Statelor Unite.
În ciuda talentelor sale autoproclamate în „arta de a face afaceri”, aducerea rușilor și ucrainenilor împreună în jurul unui acord promite mari bătăi de cap pentru Donald Trump, se arată într-o analiză a Financial Times.
Singurele informații despre planul lui Trump au fost făcute publice de consilierii săi și fac
referire la înghețarea liniei frontului, cu controlul de facto de către Rusia a 20% din teritoriul ucrainean și stabilirea unei zone demilitarizate la granițe, a carei supraveghere ar fi încredințată europenilor. La aceasta s-ar adăuga o „pauză” de cel puțin douăzeci de ani în procesul de aderare a Ucrainei la NATO.
Se pare că nimeni nu crede în acest plan. Mai nou, nici consilierii săi nu mai par atât de încrezători. Este destul de complicat, deoarece sunt vehiculate două, chiar trei planuri.
Pe de o parte, există planul american, conform căruia Rusia ar păstra teritoriile ocupate în prezent, iar aderarea Ucrainei la NATO ar fi amânată. Totuși, nu se discută despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, deoarece Rusia este recunoscută pentru faptul că nu își respectă promisiunile. De exemplu, în cadrul Acordului de la Budapesta, Ucraina a renunțat la armele nucleare, iar Rusia s-a angajat să nu o atace, lucru pe care l-a încălcat. După anexarea Crimeei în 2014, Rusia a promis că nu va mai revendica alte teritorii, dar în 2022 a atacat din nou. Nu există nicio certitudine că, în cazul unei păci în 2025, Rusia nu va ataca din nou în 2027 sau 2030. Prin urmare, Ucraina are nevoie de garanții puternice de securitate.
Acesta este planul american. Planul Rusiei, însă, merge mai departe. Kremlinul nu dorește doar să păstreze actuala linie a frontului, ci vrea să primească oficial controlul asupra celor patru regiuni, chiar dacă în prezent nu le controlează militar în totalitate. În plus, Rusia dorește ca Ucraina să devină un stat neutru pe termen nedeterminat.
Un alt plan, prezentat de Kremlin prin intermediul presei, sugerează împărțirea Ucrainei în trei părți. Conform acestuia, partea de est ar fi anexată de Rusia, o regiune centrală ar deveni semi-independentă, dar controlată de Moscova, similar situației din Belarus, iar partea de vest ar reveni unor țări europene, care și-ar recupera astfel fostele teritorii. Acest scenariu este considerat o utopie, dar poate alimenta tendințele unor state de a-și revendica granițele istorice, cum ar fi Ungaria.
De cealaltă parte, există planul Ucrainei, susținut de președintele Zelenski, care vizează o victorie completă, aderarea rapidă la NATO și refuzul de a ceda vreun teritoriu. Totuși, rămâne neclar cum ar putea Ucraina să adere la NATO fără a rezolva problema teritorială.
Astfel, administrației Trump îi va fi extrem de dificil să găsească o soluție care să împace toate aceste perspective și să o facă în termenul impus. Convingerea lui Vladimir Putin, în special, reprezintă o provocare majoră, având în vedere reticența sa de a ajunge la un acord de pace.
A anunțat că va mări tarifele comerciale cu China cu 10%, iar cu Canada și Mexic cu 25%. Se presupune că va anunța din nou tarife pentru anumite produse europene. În primul său mandat, aproape a declanșat un război economic cu Europa.
Acțiunile sale stârnesc, evident, mari îngrijorări în capitalele europene, atât în cele din est, cât și în cele din vest. Statele Unite au oferit Ucrainei ajutoare în valoare de 64 de miliarde de dolari. O parte semnificativă din aceste fonduri a fost utilizată pentru echipamente militare americane, care necesită muniție și întreținere continuă dacă războiul persistă.
Țările europene au contribuit, de asemenea, cu un total de 122 de miliarde de dolari, dintre care 45 de miliarde au fost destinate ajutorului militar, iar restul pentru sprijinirea refugiaților. Mai mult, peste 60 de miliarde au fost oferite administrației de la Kiev pentru a asigura funcționarea statului. Salariul președintelui Zelenski, al militarilor și al funcționarilor ucraineni este plătit, practic, de contribuabilii europeni.
Această situație reprezintă o sursă majoră de îngrijorare, în special pentru țările din estul Europei. Este o diferență semnificativă între a avea un război activ la graniță, un război înghețat sau o Rusie puternică la frontieră. Modul în care se va negocia finalul acestui conflict va influența pacea și stabilitatea Europei pentru deceniile următoare.
Din acest motiv, situația este extrem de delicată, iar Trump, împreună cu echipa sa și liderii europeni, trebuie să o abordeze cu maximă responsabilitate.