• Liderii Coaliției ar vrea să mute din nou prezidențialele.
• În februarie 2024, liderii PSD și PNL deciseseră ca prezidențialele să aibă loc pe 15 și 29 septembrie 2024.
• Coaliția va decide dacă va avea sau nu un candidat comun pentru Palatul Cotroceni.

Suntem în iunie, a trecut prima rundă de alegeri, însă vine alta. Doar teoretic. Dacă îți aduci aminte, liderii coaliției – Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă – au decis în februarie ca prezidențialele să fie devansate. Și să aibă loc în septembrie. Adică peste 3 luni. Acum, după prima tură de alegeri, tot ei nu mai sunt siguri că decizia lor este cea înțeleaptă.

Vedem că liderii coaliției care clamează stabilitatea generează din nou incertitudine.

De ce nu mai sunt bune prezidențialele în septembrie?

Ce vedem acum din partea liderilor e o reconfigurare de traseu.

Tot începutul anului transmiteam și noi ce anunțau ei – ei au luat decizia să fie candidat comun, au pus candidat comun, pe care l-au retras înainte de începutul campaniei, și au pus candidați separați la București ca să piardă Bucureștiul. Se preconiza cumva; Nicușor Dan a câștigat cu 48% – o victorie devastatoare pentru PSD-PNL.

Acum o luăm de la capăt. Tot ei au stabilit, în februarie, ca alegerile prezidențiale să fie devansate în septembrie – nimeni n-a înțeles din februarie până în iunie de ce.

Iar acum s-au gândit că nu e bine, pentru că bineînțeles, în prima zi după locale și europarlamentare, se discută despre prezidențiale.

Apar acum tot felul de problemuțe. De ce? Pentru că e nevoie de timp. E nevoie de timp să se gândească dacă merg cu un candidat comun la alegerile prezidențiale.

Să nu uitam ca domnul Ciucă nu are foarte multă notorietate și susținere din partea publicului ca lider PNL, iar Ciolacu e sub scorul partidului.

Și apare și Geoană, care ar putea fi candidat comun, votat și de electoratul PNL și PSD, dar nu e un candidat care să fie acceptat doar de un partid și este un outsider deocamdată, dar cu siguranță va candida la preizdențiale și candidatul comun.

În al doilea rând, avem campanie electorală. Alegerile prezidențiale ei singuri le-au stabilit pe 15-29 septembrie. Asta înseamnă că campania ar fi în august, când românii sunt plecați în concediu. Deci alegerile vor fi doar pentru candidați, nu pentru electoratul numeros. Românii vor să-și aleagă președintele, dar întâmplător e vară și sunt plecați din țară. Dacă vor fi in septembrie, va fi tocmai din acest motiv. E posibil sa fie o participare mai mică la turul 1 și la turul 2. O participare mică la turul 1 ar însemna să lași loc imprevizibilului. Să te trezești cu Șoșoacă sau Simion la președinție.

Aleșii locali, de la alegerile de acum, își intră în mandat abia în octombrie. Din iunie până în octombrie vom avea un paralelism inclusiv decizional – un alt motiv ca prezidențialele să fie la sfârșitul anului, odată cu parlamentarele.

Noul președinte sa zicem ca va fi ales in septembrie, dar Iohannis iese din mandat pe 22 decembrie. Vom avea un paralelism la Palatul Cotroceni.

Toată România va privi spre noul președinte. Avem o mini-tradiție să dăm 2 mandate. Deci va fi un politician de perspectivă, foarte cuplat la viața politică.

Dacă va fi Geoană, își va face propria majoritate și va spune „dați-mi guvern, dați-mi parlament”.

Dacă nu va fi de la PSD-PNL, va putea influența alegerile parlamentare, pe stil Macron.

Sunt foarte mult argumente pentru care ei se gândesc acum să pună prezidențialele la sfârșitul lui noiembrie-începutul lui decembrie, să le cupleze cu parlamentarele, ca sa nu fie risc de imprevizibil.

Și dacă există toate aceste argumente să le mute în noiembrie-decembrie, nu putem să nu ne întrebăm: de ce au devansat alegerile sa fie in septembrie?

Citește și

• Harvard: Extratereștrii trăiesc printre noi – sau se ascund pe Lună. Cele 4 teorii privind existența lor 
• VIDEO. Un manelist a urcat pe scenă lângă Coldplay. Publicul huiduie
• Liderii G7 pregătesc un ajutor de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Ce alte subiecte se află pe agenda discuțiilor