- Ziua de luni a început cu o nouă dronă care a intrat în spaţiul aerian al României.
- Două aeronave F-16 din cadrul Bazei 86 Aeriene Feteşti au fost ridicate de la sol la ora 08.53 pentru monitorizarea situaţiei.
- România trage cu rachete de un milion de euro împotriva dronelor de 50.000 de euro.
- Ministerul Afacerilor Externe: România nu exclude activarea Articolului 4 al NATO.
- România cumpără 300 de rachete AIM-9X Sidewinder, cu peste un milion de dolari bucata.
Astăzi a fost a patra zi consecutivă în care drone aeriene violează spațiul aerian al României. Trei drone au fost doborâte vineri, sâmbătă și duminică, iar președintele Nicușor Dan anunță un protest diplomatic al României față de Federația Rusă.
Este pregătită Armata Română pentru un război al dronelor?
Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a vorbit și despre activarea articolului 4, care presupune consultări în cadrul NATO, însă nici această măsură nu ar pune presiune pe Rusia. În aceeași zi, ambasadorul rus a fost convocat la sediul MAE, unde i-au fost prezentate dovezi, respectiv bucăți din drona căzută la Buzău, pentru a demonstra că aceasta este de proveniență rusească, iar un membru al ambasadei a fost expulzat.
Aceste măsuri nu sunt suficiente. Rusia nu atacă militar România, ci hibrid.
Rusia a testat România în primele luni ale războiului, însă conflictul durează de patru ani și jumătate, iar în prezent atacă hibrid pentru a-și îndeplini anumite obiective politice, sociale și economice. Unul dintre efecte este scăderea dramatică a turismului în Delta Dunării, iar ignorarea acestui fenomen va avea consecințe.
Din punct de vedere financiar, România plătește foarte mult. O rachetă Sidewinder nu costă 500 de milioane, ci peste 1 milion. Armata Română a semnat în 2024 un contract cu Statele Unite pentru achiziția a 300 de astfel de rachete, în valoare de 340 de milioane de euro.
Din prima tranșă, în valoare de 70 de milioane de euro, România ar avea aproximativ 60 de rachete, iar costul unei singure rachete este de 1,1 milioane de dolari, aproximativ 1 milion de euro.
Ministrul Radu Miruță spune că nu trebuie avut în vedere costul unei astfel de rachete, ci pagubele pe care le-ar putea produce drona. Afirmația este corectă până la un punct, însă autoritățile ar fi trebuit să găsească din timp soluții prin care țara să fie apărată cu costuri mai reduse.
Fostul președinte Traian Băsescu a avertizat că următorul pas al Rusiei ar putea fi trimiterea unui roi de drone. Dacă Rusia ar trimite un roi de aproximativ 30 de drone, România s-ar putea confrunta cu lipsa unui număr suficient de rachete Sidewinder pentru a le intercepta.
România trebuie să se adapteze la războiul dronelor. A avut la dispoziție suficient timp, însă a ratat această oportunitate, inclusiv prin faptul că nu a achiziționat sisteme antidrone eficiente. Este vorba în special despre dronele interceptoare. Deși au fost contractate sisteme de tunuri și rachete cu rază foarte mică și sisteme radar cu bătaie mică, acestea vor intra în dotare începând din 2027, iar cele mai eficiente sisteme împotriva dronelor rămân dronele interceptoare, pe care România nu le-a achiziționat.
Statele Unite au adus în România un singur astfel de sistem, cu un cost de aproximativ 15.000 de dolari, însă România nu a cumpărat asemenea echipamente. Astfel de sisteme puteau fi achiziționate atât din Ucraina, cât și de la firme românești. Astfel de echipamente au fost prezentate la expoziția BSDA, însă Ministerul Apărării Naționale ezită în continuare să se adapteze la acest tip de război, iar această întârziere costă foarte mult România.
Numai intervenția militară din weekend a costat peste 5 milioane. Pe lângă costul rachetelor, trebuie luate în calcul orele de zbor ale aeronavelor F-16, care depășesc 20.000 de dolari pe oră, patrulările pentru identificarea resturilor de drone și toate resursele implicate în aceste operațiuni. Aceste drone ar trebui distruse încă de la graniță.
Un exemplu este cazul aeronavei italiene Eurofighter care a lansat o rachetă asupra unei drone, însă a ratat ținta, iar racheta a căzut în pământ și a creat un crater. Dacă acea rachetă ar fi lovit o locuință, consecințele ar fi fost fatale pentru persoanele aflate în interior.
Dronele trebuie interceptate la graniță și nu trebuie lăsate să se apropie de București. Apropierea unei drone la aproximativ 80 de kilometri de Capitală a provocat o puternică îngrijorare în rândul politicienilor și al generalilor români.
Dispune Armata Română de toate mijloacele necesare în cazul unei escaladări
Există o diferență între incidentele de frontieră și incursiunile adânci în spațiul aerian românesc. Potrivit unor surse ale Monitorului Apărării și Securității din cadrul celui mai înalt eșalon al Ministerului Apărării Naționale, încă de la începutul războiului, Rusia a folosit drone care au intrat pentru scurt timp în spațiul aerian românesc în zona gurilor Dunării, de unde au atacat din vest porturile ucrainene pentru a păcăli apărarea antiaeriană ucraineană. Potrivit acelorași surse, România nu a ripostat pentru a evita escaladarea conflictului și a acceptat această situație timp de mai mulți ani.
Acestea reprezintă incidente de graniță.
Au existat însă cel puțin trei cazuri în care drone rusești au pătruns adânc în teritoriul României și nu au avut legătură cu operațiunile împotriva Ucrainei. Un exemplu este incidentul de vineri, când o dronă rusească a trecut pe la sud de Sulina și s-a îndreptat spre județul Buzău. Nu se poate spune dacă aceasta urma să continue spre Buzău sau să vireze spre București. Totodată, o parte din județul Ilfov a fost alertată.
În luna ianuarie, o altă dronă a survolat aproximativ cinci județe înainte de a cădea într-un copac din județul Vrancea. În 2024, o altă dronă a survolat Dobrogea și s-a apropiat foarte mult de baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
Rusia a cules informații din România și a escaladat considerabil situația.
România a rămas ani de zile fără o reacție și fără să se pregătească pentru acest tip de amenințare. În prezent reacționează folosind mijloace foarte scumpe și total ineficiente. Din acest motiv, Armata Română trebuie să se adapteze rapid la războiul dronelor.
