- Atacul incendiar asupra unei antenei 5G din cantonul Berna nu este singular, astfel de revolte au existat și în 2018 și în 2019.
- Există un scepticism general cu privire la riscurile tehnologiei 5G asupra sănătății.
- Adversarii tehnologiei 5G susțin că aceasta mărește masiv expunerea la radiații de radiofrecvență, dar dovezi oficiale ale riscurilor pentru sănătate încă nu există.
Persoane necunoscute au incendiat un turn de celule 5G din localitatea Uttigen, din cantonul Berna, din Elveția, informează Tages-Anzeiger.
Poliția a găsit la fața locului un mesaj prin care autorii le-au cerut operatorilor de telefonie mobilă Swisscom, UPC Cablecom și Salt să doneze mai multe milioane „pentru copii”. În caz contrar, vor exista mai multe incendieri. Potrivit dorinței autorilor, compania Swisscom ar trebui să doneze patru milioane de franci, UPC trei milioane și Salt două milioane. Poliția nu știe însă dacă este vorba de „o afirmație serioasă sau de o farsă absurdă”.
Compania Swisscom, care deținea antena respectivă, a depus o plângere penală și a declarat că a suferit o pagubă de 30.000 de franci (aproximativ 27.000 de euro), iar compania Salt a declarat că nu se lasă șantajată. În cantonul Berna au avut loc deja mai multe astfel de incendieri în 2018 și 2019.
Teama de 5G
Anul trecut au fost distruse sau avariate mai multe antene 5G în întreaga lume și chiar au fost atacați unii angajați ai firmelor de telefonie mobilă. Temeri în privința modului în care radiaţiile electromagnetice folosite de firmele de telefonie afectează sănătatea oamenilor și a mediului au existat încă de când a început să fie dezvoltată rețeaua 3G. În 2014, OMS a afirmat că utilizarea smartphone-urilor este inofensivă.
În România serviciile comerciale 5G au fost lansate în prima jumătate a anului 2019. Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), care monitorizează intensitatea câmpului electromagnetic generat de staţiile de emisie utilizate în serviciile radio-TV şi de telefonie mobilă, spune că rezultatele măsurătorilor efectuate de peste 10 ani arată că emisiile din România se situează cu mult sub limitele maxime stabilite la nivel naţional şi european.