- Vladimir Putin are, în mod oficial, 6 reședințe prezidențiale pe care le folosește.
- Reședințele lui Putin sunt moșia Novo-Ogaryovo, moșia Gorky-9 și, până în 2024, Bocharov Ruchey.
- Rusia spune că Ucraina a vrut să atace reședința președintelui Putin, aflată în regiunea Novgorod.
- Moscova anunță că va desfășura atacuri de răspuns la incidentul din Novgorod.
- Locuitorii din Valdai spun că nu au auzit niciun zgomot de dronă.
- Volodimir Zelenski neagă acuzațiile Moscovei și crede că rușii vor doar „scandal” între Ucraina și SUA.
- EAU, Pakistan și India s-au arătat îngrijorate de acuzațiile pe care le aduc rușii.
- Acuzația Rusiei are loc în contextul negocierilor de pace mediate de SUA.
- Ieri, Vladmir Putin a discutat la telefon cu omologul său american, Donald Trump.
- Donald Trump s-a arătat nemulțumit de acuzațiile Rusiei la adresa Ucrainei.
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat ieri că Ucraina ar fi vrut să atace cu drone una dintre reședintele lui Vladimir Putin. Pe acest fond, diplomatul rus anunță că Moscova nu doar că își va revizui
poziția în negocierile de pace, dar va alege unele ținte ucrainene care vor fi atacate ca răspuns.
Deși Kievul neagă totul, informația a ajuns deja la Casa Albă, unde, bineînțeles, a provocat rumoare.
Ar putea fi această informație adevărată?
Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Ar putea fi adevărată, dar nu pare să fie cazul acum. Și sunt mai multe motive pentru care spunem asta.
În primul rând, informația transmisă de ministrul rus al afacerilor externe, Sergei Lavrov, și cea transmisă de Ministerul rus al Apărării sunt diferite. Știm că, ori de câte ori Ucraina atacă teritoriul rusesc, sunt emise avertizări la nivelul Ministerului rus al Apărării, așa cum se întâmplă, de altfel, și în Ucraina.
În noaptea dintre 28 și 29 decembrie, Ministerul rus al Apărării a emis astfel de avertizări. A identificat regiunile spre care se îndreptau, într-adevăr, drone ucrainene și a spus că este vorba despre un număr de 47 de drone, care, ulterior, s-a anunțat că au fost și interceptate. Ministrul, însă, de externe, Sergei Lavrov, spune că a fost vorba despre 91 de drone cu rază lungă de acțiune, care au fost îndreptate doar spre această regiune, Novograd, unde se află și reședința președintelui rus Vladimir Putin.
Un al doilea motiv ar fi că astfel de atacuri ale ucrainenilor asupra teritoriului rusesc, pentru că sunt mai puține și mai mici ca amploare, nu rămân absolut niciodată nedocumentate de bloggeri militari, de analiștii militari independenți sau chiar de localnicii ruși din regiunile vizate. Ori, de această dată, nu au fost văzute astfel de drone, nu a fost observat nici impactul lor pe teritoriul rusesc și, de altfel, chiar localnicii spun că nu au auzit niciun zgomot de dronă.
Știm că dronele acestea provoacă un zgomot destul de mare, greu de neobservat. În general, Ucraina a vizat doar obiective militare strategice în Rusia: puncte de infrastructură militară, depozite militare sau aerodromuri.
Așadar, este greu de crezut acum că Ucraina ar fi atacat această regiune unde se află reședința lui Vladimir Putin, și mai mult decât atât, că ar fi făcut-o acum, când se află în mijlocul unor negocieri de pace deja complicate”.
Cum ar putea afecta atacul asupra reședinței în negocierile de pace?
Andreea Soare, editor la Monitorul Apărării și Securității: „Depinde foarte mult de cine crede această informație.
Așa cum spunea mai devreme, nu avem până în acest moment dovezi cu privire la acest atac și chiar Volodimir Zelenski spunea seara trecută că aceasta este doar o scuză ca Rusia să atace în viitor clădiri guvernamentale din Ucraina, așa cum s-a mai întâmplat în luna septembrie, când au fost atacate clădiri guvernamentale din Kiev.
Mai mult decât atât, ar putea fi și o scuză ca Moscova să schimbe poziția, așa cum de altfel a și spus Lavrov, în aceste negocieri de pace. Noi nu înțelegem la ce ar putea renunța Rusia în acest moment, pentru că oricum nu a făcut nicio concesie, din câte știm și din declarațiile publice ale delegațiilor implicate în procesul de pace.
Nu cred că Moscova s-ar retrage în acest moment din negocieri, pentru că astfel l-ar supăra, bineînțeles, pe președintele american Donald Trump.
Apropo de cine crede această informație, președintele american a fost primul care a crezut informația și a reacționat, criticând armata ucraineană, deși știm că el are în spate cea mai puternică agenție de informații din lume, care ar fi putut în orice moment să-l contrazică chiar cu dovezi.
Au mai existat și alte reacții la nivel mondial, dar majoritatea din partea unor state partenere Rusiei, precum India, Pakistan, Emiratele Arabe Unite sau Nicaragua.
Însă ministrul ucrainean de externe avertizează și spune: nu reacționați până când nu vedeți dovezi în acest sens, pentru că, repet, nu există absolut nicio dovadă, ci doar declarația făcută de ministrul de externe Sergei Lavrov”.
